Arhivă: Septembrie 2026 · vezi toate articolele
În zborul de la Metz la Roma, luni, 28 septembrie 2026, întâlnindu-se cu jurnaliștii, Leon al XIV-lea a vorbit despre conflicte și despre interesele economice care le susțin: „Biserica continuă să-și ridice glasul vestind evanghelia. Câțiva se îmbogățesc prin industria de război; cu aceste miliarde, probleme precum foametea mondială ar putea fi rezolvate”.
Papa Leon al XIV-lea a prezidat Sfânta Liturghie în Catedrala „Sfântul Ștefan” din Metz, luni, 28 septembrie 2026, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța și al vizitei la UNESCO. În omilie, a încredințat Domnului comunitatea diecezană din Metz și întreaga Europă.
În discursul rostit la Centrul de Congrese „Robert Schumann” din Metz, luni, 28 septembrie 2026, papa a omagiat figura venerabilului Robert Schuman, în regiunea Moselle în care acesta a trăit și este înmormântat. El a evocat Declarația din 9 mai 1950 ca punct de plecare și punct culminant al angajării sale pentru reconcilierea și unitatea continentului.
Întâlnirea a avut loc la Centrul „Robert Schumann”, care poartă numele unuia dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, iar papa l-a descris pe acesta ca un om al credinței care a transformat vechile linii de demarcație în punți de speranță.
Papa Leon al XIV-lea a participat duminică, 27 septembrie 2026, la rugăciunea Sfântului Rozariu și la procesiunea aux flambeaux la Sanctuarul „Stăpâna Noastră de la Lourdes”, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța și al vizitei la sediul UNESCO (25-28 septembrie 2026).
În discursul său, Papa le-a spus bolnavilor că nu sunt o povară și i-a numit inima pulsantă a umanității și o comoară prețioasă pentru Biserică, mulțumindu-le totodată celor care îi îngrijesc.
Raportul final al Comisiei de Drept Canonic a fost publicat miercuri, 30 septembrie 2026, de Secretariatul General al Sinodului. Documentul propune modificări la legislația actuală pentru a sprijini viața eclezială și identifică domenii de abordat pe termen mediu și lung.
În omilia rostită la Prairie, papa i-a salutat pe pelerinii veniți din toate provinciile și diecezele Franței și din întreaga lume, îndemnându-i să ducă mângâierea de la Lourdes semenilor, celor dragi și întregului popor francez.
În discursul său, papa i-a îndemnat pe episcopi să dea dovadă de curaj misionar, îndrăzneală și creativitate și i-a încurajat să continue eforturile pentru reînnoirea Bisericii în Franța, încredințând Adunarea lor ocrotirii materne a Maicii Domnului de la Lourdes.
În rugăciunea rostită la Lourdes, Papa Leon al XIV-lea o invocă pe Fecioara de la Lourdes, Neprihănita Zămislire, care a vorbit cu blândețe și duioșie Sfintei Bernadette, fiică umilă a poporului francez, și îi încredințează pe pelerinii aflați în această țară, familiile creștine și Biserica din Franța.
Papa amintește de martirii și sfinții Franței, între care Blandina, Pothinus, Irineu, Martin, Francisc de Sales, Vincențiu de Paul, Frédéric Ozanam și Jeanne Jugan, și se roagă ca apa vie a Duhului Sfânt să curgă peste tot în Franța.
Papa Leon al XIV-lea a dedicat cateheza audienței generale de miercuri, 30 septembrie 2026, călătoriei apostolice în Franța și la UNESCO. Tema vizitei a fost „Pentru ca lumea să aibă viață”, iar în centrul reflecției sale a stat Catedrala Notre-Dame din Paris, ca simbol al renașterii.
Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit sâmbătă, 26 septembrie 2026, la Institutul Catolic din Paris, cu membrii Adunării Sinodale Provinciale, catecumenii și neofiții, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța.
Papa Leon al XIV-lea a afirmat că vocația contemplativă, în spiritul dominican și în Biserică în ansamblu, nu este marginalizată de misiune, ci este inima ei pulsantă.
Papa Leon al XIV-lea a vizitat sâmbătă, 26 septembrie 2026, centrul de sprijin și integrare Maison Bakhita din Paris, în a doua zi a călătoriei apostolice în Franța, care cuprinde și vizita la sediul UNESCO.
În intervenția sa, cardinalul Parolin a transmis salutările papei Leon al XIV-lea și a vorbit despre încredere, demnitate umană, dezarmare și despre conflictele din Ucraina, Gaza, Liban, Sudan și alte regiuni.
Prin tema aleasă pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale din 2027, Leon al XIV-lea subliniază că „a comunica nu înseamnă a atrage sau a vinde atenția” printr-un titlu senzaționalist, un „clickbait”, ci a privi și a te deschide față de celălalt și față de adevăr, fără superficialitate sau prejudecăți.
Veghe de rugăciune cu tinerii la „Stade de France”, în Paris, vineri, 25 septembrie 2026, în cadrul călătoriei apostolice a Papei Leon al XIV-lea în Franța și al vizitei la sediul UNESCO, desfășurată între 25 și 28 septembrie 2026.
Papa Leon al XIV-lea a celebrat vesperele în catedrala „Notre Dame” din Paris, vineri, 25 septembrie 2026, împreună cu episcopii, preoții, diaconii, consacrații, consacratele și seminariștii Franței, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța și al vizitei la UNESCO.
Au fost beatificați trei preoți martiri ai nazismului-fascismului: Ubaldo Marchioni, diecezan, Elia Comini, salezian, și Martino Capelli, dehonian
Din grota de la Lourdes, Leon al XIV-lea îi invită pe credincioși să se roage Rozariul pe tot parcursul lunii octombrie pentru sfârșitul războiului, însoțindu-și rugăciunea cu pocăință și milostivire. Această alegere poate părea o eschivă, dar provine dintr-o certitudine: pacea este un dar care trebuie primit și cultivat.
Părtinirea constă în selecția și momentul în care o amenințare reală este făcută publică, aproape întotdeauna în momentul în care este convenabil pentru cei care o declară: pentru a justifica o încetinire pe care nimeni nu ar implementa-o singur, pentru a construi credibilitate în fața autorităților de reglementare sau pentru a acoperi utilizări militare și comerciale.
De la podiumul Națiunilor Unite, cardinalul Parolin reafirmă încrederea ca infrastructură principală a multilateralismului. Cu „Magnifica humanitas” a Papei Leon al XIV-lea, el îndeamnă la o cultură a negocierii și la limite ale armelor autonome, în timp ce Washingtonul respinge regulile globale privind tehnologia. Apoi, cartografiază crizele: Ucraina, Golful, Libanul, Gaza și Sudanul.
În septembrie, diferitele confesiuni creștine din America Latină comemorează și celebrează Luna Bibliei. Marcelo Figueroa oferă reflecții asupra abordărilor tradiționale și actuale ale textului sacru dintr-o perspectivă protestantă.
În „Francisc, carismele simple” (RnS), Francesca Cipolloni intră în dialog cu unele dintre figurile de marcă ale franciscanismului actual, de la Francesco Patton la Mons. Felice Accrocca, de la Giampaolo Cavalli la Roberto Pasolini. Iese la iveală un Sărăcuț contemporan: iertarea, renunțarea la idolii bunăstării și uimirea față de creație.
În discursul rostit la sediul UNESCO, papa și-a exprimat recunoștința față de directorul general Khaled El-Enany pentru invitația călduroasă. De asemenea, a mulțumit tuturor angajaților UNESCO pentru competența și dăruirea cu care îndeplinesc misiunea de a construi pacea.
Cardinalul Luis Antonio Tagle a amintit în omilia sa că Fulton Sheen nu se considera fericit pentru faima sa, ci pentru că a primit darul comuniunii cu Isus, cu cei săraci și vulnerabili, descriindu-se ca un portar care a condus oamenii la ușa deschisă a casei lui Dumnezeu.
În centrul siglei, arcul frânt și crucea exprimă dimensiunea apostolică și liturgică a călătoriei, iar porumbelul, care planează în centrul compoziției, evocă Duhul Sfânt și poartă cu sine o ramură de măslin, semn de pace pentru întreaga omenire.
În discursul rostit la Palatul Élysée, papa și-a exprimat recunoștința față de numeroșii artiști, constructori, tehnicieni și lucrători calificați care au participat la restaurarea catedralei Notre-Dame din Paris, numind redeschiderea acesteia un simbol al speranței reînnoite.
Papa a explicat că se deplasează în Franța ca discipol al lui Isus Cristos, dornic să proclame pacea lui Cristos în întreaga lume, un mesaj pe care îl consideră deosebit de important în acest moment.
Raportul lui Robert Francis Prevost cu Națiunile Unite datează din anii în care era prior general al augustinienilor. În 2002, părintele Jesús Guzmán a fost numit reprezentant cu normă întreagă la ONU de către Ordinul care îl alesese pe Prevost cu câteva luni mai devreme. Pozițiile papei Leon al XIV-lea privind multilateralismul și reforma Organizației pot fi urmărite până la discursurile sale din acea vreme.
În luna septembrie 2026, la Editura ARCB a apărut volumul de poezii „Jertfa de seară” al autoarei Annemarie Botez. În luna iulie al acestui an, a fost publicat și volumul „Tâlcuire la Evanghelia după Sfântul Ioan” al aceleiași autoare.
Cardinalul secretar de stat, privind călătoria papei în Franța și la UNESCO, amintește de „diplomația întâlnirii” și de „eforturile creative” capabile să elibereze Europa de logica forței.
În enciclica „Magnifica humanitas”, Papa Leon al XIV-lea afirmă că avem o datorie urgentă să rămânem umani. Succesorul lui Petru predică pacea dezarmată și dezarmantă și face să răsune vocile săracilor, ale celor suferinzi și ale celor însetați de dreptate.
În discursul său, Papa Leon al XIV-lea i-a încurajat pe membrii Academiei pontificale de Științe să cultive o știință ambițioasă, dar umilă, riguroasă, dar deschisă dialogului, inovatoare, dar responsabilă, bazată pe cooperare la nivel mondial, dar incluzivă față de cei mai vulnerabili și cei mai nevoiași.
Progresul tehnologic, care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață, nu este în contradicție cu planul lui Dumnezeu. Pentru a-l întâlni pe Dumnezeu, omul nu trebuie să renunțe la îndatoririle sale, ci să le îndeplinească cu bine – a subliniat Leon al XIV-lea în cateheza din cadrul audienței generale de miercuri (23 septembrie 2026).
Fulton Sheen s-a opus constant discriminării rasiale, exprimată chiar înainte de adoptarea legilor drepturilor civile din anii 1960. În 1938 a donat o parte semnificativă din moștenirea primită de la ducesa Brady diecezei de Mobile, Alabama, pentru a ajuta Surorile Milostivirii să ofere îngrijiri obstetricale femeilor de culoare.
Fundația vaticană dedicată lui Benedict al XVI-lea a recunoscut meritele academice ale studiilor sale despre patristică, în special despre Sfântul Augustin. Papa Leon al XIV-lea îi va conferi savantului premiul pe 19 decembrie 2026, la Vatican. Părintele Regoli, președintele instituției, a declarat: „Este un om dedicat, atât intelectual, cât și pastoral, răspândirii credinței”. În noiembrie, trei conferințe internaționale vor celebra figura papei german în Statele Unite și Africa.
Episcopul din Silicon Valley conduce grupul de lucru al episcopilor americani privind inteligența artificială. El relatează despre întâlnirile sale „respectuoase și directe” cu managerii, explică de ce Biserica nu susține niciun produs, cere dezvoltatorilor să introducă protecții pentru chatboți după tragediile care au avut loc deja și anunță reguli în cadrul diecezelor.
Leon al XIV-lea transmite un mesaj participanților la prima ediție a simpozionului internațional „AI4Peace”, care se deschide luni, 21 septembrie 2026, la Universitatea Lateran, despre oportunitățile și provocările reprezentate de inteligența artificială în prevenirea și rezolvarea conflictelor, protejarea drepturilor umane și guvernare. Papa și-a exprimat speranța că, într-o lume marcată de conflicte, progresul să poată fi „în slujba demnității umane”.
Evreii respectă astăzi, 21 septembrie, Yom Kippur, ziua ispășirii, a zecea zi a noului an ebraic. Conform tradiției, Rosh Hashanah este momentul în care toate ființele umane sunt judecate, iar Yom Kippur este momentul în care se obține iertarea lui Dumnezeu.
Cu ocazia întâlnirii cu participantele la adunarea Federației Călugărițelor Clarise Capucine din Italia, papa a reiterat că „vocațiile nu se nasc din aplicarea unor strategii organizaționale, ci din rugăciune”. Suveranul pontif le-a invitat să trăiască viața de claustră „în spirit de comuniune” și a spus că „scăderea numărului de vocații trebuie să ne împingă spre reînnoirea propriei vieți și spre un angajament și mai mare față de însoțirea spirituală a celor care bat la ușa mănăstirilor”.
Un jurnal, un flux de gânduri despre viață, moarte, credința într-un Tată care nu înșeală, într-o evanghelie care susține și vindecă. Este vorba despre cartea: „Doar vinul mai bun”, publicată de San Paolo, scrisă de Enrico Petrillo la 14 ani după moartea tinerei mame romane, al cărei proces de beatificare este în desfășurare. Un presupus miracol al ei are loc în prezent în Statele Unite.
Episcopul american, un pionier al predicatorilor de televiziune care va fi beatificat pe 24 septembrie 2026, a vizitat China în 1948, unde l-a întâlnit și pe Chiang Kai-shek. El a citat-o adesea pe „tânăra Li” ca model de devoțiune față de Euharistie. Și prin intermediul revistei Worldmission a relatat persecuțiile comuniste, dar și mai mult, marea credință a catolicilor chinezi.
Mesajul lui Leon al XIV-lea pentru a cincea ediție anuală a Marșului pentru Viață din Bratislava, Slovacia: promovați o cultură a grijii față de cei mai vulnerabili și lipsiți de apărare. Secretarul Conferinței Episcopale: „Cerem instituțiilor să protejeze în special copiii nenăscuți. Dar și să ofere asistență concretă mamelor și familiilor aflate în dificultate”.
Dumnezeu are căi diferite și gânduri noi chiar și pentru cei care se consideră cei dintâi și cred că au ajuns ceea ce sunt prin propriile forțe, că au meritat rezultatele pe care le-au obținut. Cu toate acestea, cu toții experimentăm bucurie, înțelepciune și viitor atunci când legea iubirii o întrerupe pe cea a calculului, experiența milostivirii o amplifică pe cea a meritelor, darul păcii pune capăt rivalităților și ne apropie în recunoștință: a spus papa în timpul rugăciunii Angelus de duminică (20 septembrie 2026), a XXV-a duminică din Timpul de peste an.
În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a reluat cuvintele Papei Francisc despre sport ca limbaj universal care depășește diferențele culturale, sociale, religioase și fizice și i-a încredințat pe sportivi mijlocirii Mariei și a Sfântului Piergiorgio Frassati.
Giorgio Cavalli imaginează în „Cristos și Dionis” un dialog între Augustin și Nietzsche, pornind de la întrebarea despre sensul vieții. Volumul a apărut la Siena, la editura Cantagalli, în 2026, și are 136 de pagini.
Înscrierea pelerinilor internaționali pentru a 41-a Zi Mondială a Tineretului, programată la Seul între 3 și 8 august 2027, se va deschide la sfârșitul lunii octombrie 2026. Anunțul a fost făcut de Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață, a doua zi după încheierea celei de-a doua Întâlniri Pregătitoare Internaționale.
Cel de-al 30-lea congres al organizației germane de caritate s-a încheiat la Freising. Peste 200 de experți din 26 de țări au discutat despre polarizare, bulele digitale și rolul Bisericilor în construirea coeziunii sociale. Cardinalul Grech a declarat: „Sinodalitatea este un antidot la polarizare”. Următoarea întâlnire va avea loc la Berlin în 2027, concentrându-se pe sănătatea mintală în Europa de Est, afectată de război și tulburări sociale.
În această zi, când s-a repetat miracolul lichefierii sângelui sfântului patron al capitalei napolitane, Biserica Catolică celebrează comemorarea episcopului Ianuariu și a martirului său. Prin vocile pontifilor, oferim patru instantanee ale acestui oraș, bogat în istorie și artă, unde evlavia populară este un limbaj viu care unește credința și tradiția.
Avându-l ca model pe Sfântul Toribiu de Mogrovejo, Sfântul Părinte îi îndeamnă pe episcopii latino-americani să se întoarcă la esențial: păstori apropiați de poporul lor, fideli lui Cristos, dedicați rugăciunii și dispuși să suporte greutățile misiunii lor.
Directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, prezintă a cincea călătorie apostolică, 25-28 septembrie 2026. Timp de patru zile, Leon al XIV-lea se va întâlni cu toate părțile interesate ale unei țări care se interoghează și este martora unei creșteri a credinței. De la Paris, pontiful va transmite un mesaj întregului continent. La UNESCO, vor fi discutate teme precum arta, educația, mediul înconjurător și inteligența artificială. Reprezentanții UE vor fi prezenți la Metz: ușa este deschisă pentru posibile întâlniri bilaterale cu șefi de stat.
Papa Leon al XIV-lea a propus Diecezei de Roma o verificare pastorală, pornind de la întrebarea Mariei Magdalena la mormântul gol: „De ce plângi? Pe cine cauți?”. În discursul din 18 septembrie 2026, papa a prezentat patru puncte de atenție: întâlnirea cu Cristos, generarea comunității, locuirea și slujirea orașului și formarea poporului lui Dumnezeu.
Monografia din revista Presbyteri (4/2026) analizează relația dintre spiritualitate și psihologie în viața preotului, atât în fragilitățile sale, inclusiv cele psihologice, cât și în misiunea de a-i însoți pe alții pe drumuri de credință legate de dinamica psihologică.
Pe 25 și 26 septembrie 2026, Leon al XIV-lea va călători la Paris și Saint-Denis, primele opriri în Franța ale unei călătorii care îl va duce și la Lourdes și Metz. Itinerariul celor două zile dezvăluie mai multe straturi ale istoriei creștine a capitalei, de la tradițiile legate de Denis, primul său episcop, la noile fețe ale comunităților botezate.
Stade de France s-a epuizat pentru veghea de rugăciune cu Papa Leon. Optzeci de mii de oameni vor participa la o seară de muzică, mărturii, tăcere și rugăciune, având sfințenia ca fir conducător. Fayette: „O generație marcată de gol existențial, dar și de o mare sete spirituală”.
În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a apreciat disponibilitatea centrului de a dialoga cu universități, instituții academice, organisme publice, organizații ale societății civile, organisme ecleziale și rețele asociative. El a menționat colaborarea cu Facultatea de Teologie a Italiei Centrale și Institutul Pontifical Patristic Augustinianum.
Decretul Ad gentes despre activitatea misionară a Bisericii datorează mult episcopului american Fulton J. Sheen, singurul membru american al Comisiei pentru Misiuni pe toată durata Conciliului al II-lea din Vatican.
Unii se aruncă cu capul înainte în o mie de lucruri, alții numără aprecierile, alții urmăresc bunăstarea cu orice preț. Francisc din Assisi își găsește sensul atunci când îl întâlnește pe Cristos, sărac și răstignit. Pe 17 septembrie 1224, pe Verna, stigmatele: sigiliul unei iubiri care transcende chiar și suferința.
Cardinalul Claudio Gugerotti, prefectul Dicasterului pentru Bisericile Orientale, a subliniat miercuri, 16 septembrie 2026, la Máriapócs, în Ungaria, necesitatea unei voci coordonate în bisericile orientale catolice din Europa și a vorbit despre dorința tinerilor de a-l cunoaște pe Cristos.
Interviuri cu prefecții Dicasterelor pentru Doctrina Credinței, pentru Dialogul Interreligios și pentru Promovarea Unității Creștinilor cu ocazia celor șaizeci de ani de la declarația conciliară Nostra aetate
La aniversarea declarației conciliare, care a deschis un nou capitol în istoria relațiilor dintre catolici și credincioșii altor religii, Dicasterele pentru Doctrina Credinței, pentru Promovarea Unității Creștinilor și pentru Dialogul Interreligios publică Nota „Un drum al speranței”. Această reflecție comună reiterează apelul la combaterea fundamentalismului, abandonarea logicii de apărare sau cucerire, protejarea libertății religioase și construirea fraternității.
Papa Leon al XIV-lea a dedicat cateheza de miercuri, 16 septembrie 2026, celui de-al doilea capitol din constituția pastorală Gaudium et spes, despre comunitatea umană, invitând la discernământ personal și comunitar și la evaluarea responsabilă a proiectelor sociale și politice de astăzi.
Papa Leon al XIV-lea i-a îndemnat pe participanți să prețuiască mărturia fraților și surorilor care, în contexte geografice, istorice și politice diferite, și-au dat viața pentru evanghelie, amintind cuvintele Celui Înviat din Fap 1,8.
Prefectul Dicasterului pentru Cauzele Sfinților încheie conferința de la Augustinianum: „Secolul XXI: o nouă epocă a martirilor?”. În reflecția sa, el subliniază că sfințenia aparține și „moștenirii vii a poporului lui Dumnezeu”, că martirii sunt martori ai unei iubiri capabile să facă suferința roditoare. Cardinalul amintește apoi de ecumenismul sângelui care „precedă adesea dialogurile noastre teologice”.
Articolul examinează enciclica „Magnifica humanitas” din perspectivă juridică, întrebându-se în ce măsură principiile ei pot ghida reglementarea inteligenței artificiale și pot deveni criterii concrete pentru legi și instituții.
Carta Africană privind Familia, Suveranitatea și Valorile urmărește să consolideze înțelegerea tradițională a căsătoriei și familiei și să reziste impunerii prin intermediul tratatelor internaționale.
Să ne oprim nu de teamă, ci pentru a înțelege unde ne aflăm cu adevărat. Inteligențele artificiale sunt acum la plural, puterea este concentrată în mâinile câtorva entități private, banii investiți urmăresc produse fără piață de desfacere și, între timp, de jos, realități mai mici construiesc IA de care au nevoie întreprinderile.
Prima Zi a Tineretului Vest-African s-a încheiat. Prin credință, dialog și angajament pentru pace, mii de tineri s-au întâlnit în Ghana pentru a construi punți între culturi și credințe.
Cu o Liturghie la sărbătoarea Înălțării Crucii, prefectul Dicasterului pentru Laici, Familie și Viață a deschis luni, 14 septembrie 2026, în orașul Incheon, Coreea de Sud, întâlnirea internațională de patru zile care pregătește Ziua Mondială a Tineretului 2027. Cardinalul: „Începem un pelerinaj care ne va duce până în august anul viitor”.
Papa Leon al XIV-lea a vizitat pentru prima dată ca pontif Biblioteca Apostolică Vaticană, unde a inaugurat Expoziția AQUA. În discursul rostit în Sala Leonină, papa a mulțumit arhivistului și bibliotecarului Sfintei Biserici Romane, Mons. Pagazzi, prefecților, viceprefecților și tuturor celor care lucrează în Bibliotecă și în Arhivă.
Agenția Fides publică articolul preotului chinez Pauo GHan ca o contribuție la reflecție și studiu, în perspectiva centenarului hirotonirii a șase episcopi chinezi consacrați de Pius al XI-lea în Bazilica Vaticană la 28 octombrie 1926.
Exact acum 650 de ani, pe 13 septembrie 1376, Papa Grigore al XI-lea a părăsit Avignonul și a început călătoria care avea să-l aducă înapoi la Roma. A fost convins să ia această decizie istorică de o tânără călugăriță fără funcții politice sau putere: Ecaterina de Siena. Astăzi, monumentul ei din Roma atrage din nou atenția: turiștii îl fotografiază dintr-o perspectivă în care sfânta pare să sărute cupola Bazilicii „Sfântul Petru”.
Leon al XIV-lea a atras atenția asupra consecințelor lipsei iertării: conflicte, acuzații, ranchiună și răzbunări care distrug relațiile, dezbină familiile și pot declanșa războaie. „Numai iertarea eliberează și readuce lumina”, a afirmat suveranul pontif.
Exact acum o sută de ani, pe 10 septembrie 1926, șase vicari apostolici chinezi au plecat din portul Shanghai spre Roma, însoțiți de arhiepiscopul Celso Costantini, primul delegat apostolic în China. Pe 28 octombrie 1926, în Bazilica „Sfântul Petru”, au primit hirotonirea episcopală din mâinile Papei Pius al XI-lea.
Arhiepiscopul de Liverpool, John Sherrington, responsabil cu problemele pro-viață în cadrul Conferinței Episcopilor Catolici din Anglia și Țara Galilor, și-a exprimat recunoștința față de parlamentarii care au votat împotrivă și față de numeroasele persoane din societate care și-au făcut auzite vocile.
Papa Leon al XIV-lea a amintit că Biserica este chemată să îmbrățișeze realitatea și să demaște contradicțiile vieții contemporane, inclusiv pe cele legate de progresul științific și tehnologic. Pornind de la imaginea biblică a lui Nehemia, el i-a îndemnat pe participanți să pătrundă pe șantierele istoriei pentru a reconstrui ceea ce s-a prăbușit și a proteja ceea ce este amenințat.
Papa Leon al XIV-lea i-a îndemnat pe participanții la Simpozionul Communio Internationalis Benedictinarum să rămână profund înrădăcinați în Cristos și să fie martori vii și rugători pe tot cuprinsul pământului. El a mulțumit călugărițelor benedictine pentru rugăciune, pentru prezența umilă și tăcută și pentru dăruirea zilnică.
Cu câteva săptămâni înainte de vizita Papei Leon al XIV-lea la Lourdes, programată pentru 26 și 27 septembrie, înscrierile sunt închise, iar sanctuarul așteaptă aproximativ 150.000 de participanți la evenimentele vizitei papale.
În omilia sa, cardinalul Tagle a amintit că Euharistia îi adună pe credincioși într-o singură comuniune și a subliniat că viața veșnică înseamnă a rămâne aproape de Isus, fiind păstrată în memoria iubitoare a lui Dumnezeu, care nu-i uită niciodată pe cei pe care îi iubește.
Arhiepiscopul de Westminster, Richard Moth, îi îndeamnă pe membrii Parlamentului să respingă proiectul de lege privind adulții bolnavi în fază terminală, aflat în a doua lectură în Camera Comunelor britanică. Potrivit arhiepiscopului, proiectul este defectuos în principiu și ar putea determina persoanele vulnerabile să se simtă presate să-și pună capăt vieții.
Unele date sunt ținute minte. Chiar și de la distanță în timp. Chiar și 25 de ani mai târziu. Sunt date în care toată lumea știe unde se afla în ziua respectivă. Unsprezece septembrie. Nu este nevoie să adăugăm nimic altceva, nici măcar anul. Aceste două cuvinte rezumă tot ce este de spus.
Reflecțiile papilor asupra atacurilor de acum 25 de ani și apelurile lor repetate la pace și reconciliere. Pentru că, chiar și în fața unei orori de nedescris, răul și moartea nu au ultimul cuvânt.
Există o jumătate de secundă între întrebare și răspuns, în care un om își coboară ochii, respiră sau își pune mâinile pe masă. Acel moment de ezitare este cel mai uman lucru pe care îl posedăm, iar mașinile care gândesc nu îl cunosc.
În ajunul primei vizite a Papei Leon al XIV-lea la Biblioteca Apostolică Vaticană, arhiepiscopul Giovanni Cesare Pagazzi reflectă asupra legăturii dintre slujirea papei și slujirea culturii, asupra dialogului cu arta contemporană și asupra valorii lecturii, „un antidot la polarizare”. El analizează, de asemenea, inteligența artificială, care poate lărgi accesul la cunoaștere, dar riscă să devină o „scurtătură” capabilă să ia timp și să aștepte departe de dorințe.
Joi, 10 septembrie 2026, la Sala de Presă a Sfântului Scaun, a avut loc conferința de presă pentru prezentarea Întâlnirii „Secolul al XXI-lea: un nou timp de martiri?”, programată la Augustinianum pe 15 septembrie 2026.
În discursul adresat noilor episcopi, Papa Leon al XIV-lea a amintit că episcopul este chemat să fie un „amoris officium”, o slujire a iubirii, și i-a încurajat să promoveze căi de reflecție și dialog în diecezele lor. El a evocat și Jubileul Speranței, celebrat anul trecut.
Se estima că aproape 10.000 de sclavi soseau anual în Cartagena de Indias, poarta de acces către imperiul colonial al Spaniei în cele două Americi. El își va dedica viața lor.
Episcopii hirotoniți în ultimul an au participat la Roma la cursuri de formare, unde arhiepiscopul Fortunatus Nwachukwu a prezentat paradigma misionară „Biserica snopilor”, inspirată din Psalmul 126, care descrie roadele sacrificiilor misionarilor în teritoriile de misiune.
Leon al XIV-lea a dedicat cateheza din cadrul audienței generale de miercuri, 9 septembrie 2026, demnității persoanei umane, temă abordată în primul capitol al Constituției conciliare „Gaudium et spes”: „Să ne angajăm să o promovăm și să o apărăm întotdeauna, cu lumina și puterea evangheliei”, a îndemnat el.
Episcopi din întreaga lume, apropiați mișcării fondate de Chiara Lubich, s-au întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea. Suveranul pontif a subliniat „situațiile sociale dificile” și „diviziunile” cu care se confruntă unii episcopi în țările lor, printre „prejudecăți, rasism, intoleranță religioasă și violență”. Papa i-a îndemnat să fie un semn al comuniunii, să cultive viața interioară și să se întoarcă la izvorul unității, care este Sfânta Treime, „răspunsul la diviziunile triste care afectează lumea noastră”.
Vineri, 25 septembrie 2026, la ora 17.15, Papa Leon al XIV-lea va celebra Vesperele în Catedrala „Notre-Dame” din Paris, împreună cu episcopii, preoții, diaconii, persoanele consacrate și seminariștii. Într-o lume în care moartea și războiul tind să ocupe tot mai mult spațiu, Sfântul Părinte vine să cheme lumea la viață. Printre cei invitați de Conferința Episcopilor din Franța să participe la Vespere se află și autorul acestor rânduri, fiu al Parohiei „Sfântul Iosif Muncitorul” din Buruienești și preot în Franța de douăzeci și cinci de ani.
Cardinalul Aveline, împreună cu alți episcopi francezi, a prezentat detaliile călătoriei apostolice a lui Leon al XIV-lea, desfășurată în perioada 25-28 septembrie 2026, într-o conferință de presă. De la propunerea inițială la alegerea mottoului (un mesaj pentru „apărarea demnității umane”), până la bugetul majorat la 27 de milioane de euro, parțial pentru a asigura cea mai bună primire posibilă pentru cei aproximativ un milion de credincioși. Întâlnirea cu victimele abuzurilor este „de o importanță considerabilă”: „Vor fi șapte. Papa a solicitat un moment personal”.
Mesaj video al papei cu ocazia primei ediții a Zilei Tineretului din Africa de Vest, desfășurată la Accra, în Ghana, în perioada 7-11 septembrie 2026. „Transmiteți un mesaj puternic lumii noastre sfâșiate de războaie și conflicte de tot felul”, este apelul papei, care are în vedere contexte adesea critice, precum migrația forțată, nesiguranța și sărăcia: „Fie ca nimeni să nu fie marginalizat, izolat, exclus sau respins. Fiți constructori de punți între popoare, culturi și religii.”
Secretariatul General al Sinodului a publicat marți, 8 septembrie 2026, Raportul final al Grupului de studiu nr. 6 privind revizuirea, din perspectivă sinodală și misionară, a documentelor privind relațiile dintre episcopi, viața consacrată și grupurile ecleziale. A doua parte, referitoare la vizitele ad limina, a Raportului final al Grupului de studiu nr. 7 privind anumite aspecte ale rolului și slujirii episcopului din perspectivă sinodală și misionară.
Părintele Rocco Ronzani, augustinian și prefect al Arhivei Apostolice Vaticane, reia istoria imaginii sacre care a legat atâția credincioși și pontifi de sanctuarul din Lazio și se concentrează asupra devoțiunii deosebite pe care Papa Leon al XIV-lea a avut-o pentru efigia mariană.
În omilia din cadrul Liturghiei celebrate la Sanctuarul Fecioarei Maria a Bunului Sfat din orașul italian Genazzano, papa ne-a îndemnat „să încredințăm Fetiței Maria tot ceea ce încă se naște în această umanitate săracă, dar magnifică”. „Sărbătorim nașterea unei fetițe chemate să fie Mama Creatorului său, Mama lui Dumnezeu care mântuiește. Cu toate acestea, ea se naște pur și simplu ca o fetiță, la fel ca fiicele și nepoatele pe care le ținem în brațe”. Îi cerem ca „sărbătorirea nașterii sale să ne sporească pacea”.
Pe 8 septembrie, liturgia comemorează o naștere despre care Evangheliile nu spun nimic. Niciun nume al părinților, niciun loc, nicio acțiune: Scripturile tac complet despre nașterea Mariei și tocmai în această tăcere s-a dezvoltat de-a lungul secolelor o bogată tradiție, alcătuită din apocrife, omilii, imagini și versete, care a ajuns să relateze acea naștere mai bine decât ar fi putut-o face orice cronică.
În ajunul sărbătorii Nașterii Sfintei Fecioare Maria, luni după-amiază, 7 septembrie 2026, Leon al XIV-lea se întoarce la sanctuarul drag augustinienilor pentru a celebra Liturghia. Episcopul de Tivoli, Monseniorul Parmeggiani, a declarat: „Vizita este un stimulent pentru a ne invita să răspundem darului unei mame care indică spre Cristos ca fiind calea de urmat”. Rectorul bazilicii, părintele Centra, a spus: „Suveranul pontif are o legătură profundă cu Fecioara Maria a Bunului Sfat”.
În Evanghelia de duminică, Isus ne învață să practicăm „iubirea reciprocă”. Prima modalitate de a o practica este „să fim deschiși la corectarea frățească”. „A vorbi unii cu alții cu sinceritate înseamnă a înfrunta realitatea și a transforma problemele și conflictele în oportunități de creștere”, a spus papa. A doua modalitate de a iubi în spirit frățesc este „a ajunge la un acord”. „Nu doar atunci când există un conflict, ci și pentru a-I cere lui Dumnezeu o har”, a subliniat el.
Leon al XIV-lea îi întâmpină pe mame și tați împreună cu copiii lor, reuniți în Grădinile Vaticanului pentru Ziua Familiei organizată de Guvernatorat. Pontiful amintește cuvintele lui Ioan Paul al II-lea: „Familia este oglinda lui Dumnezeu; Dumnezeu vrea să se vadă în comunitatea noastră, în familia noastră”. Apoi, cu cei mici, glumește despre tendința populară: „Vara aceasta, mulți dintre voi ați învățat puțină matematică. Cât face șase ori șapte?”
Cu 13 voturi pentru și 12 împotrivă, adunarea legislativă a principatului european a aprobat o inițiativă populară care solicita întreruperea sarcinii înainte de a douăsprezecea săptămână. Cu toate acestea, a respins un referendum. Prințul moștenitor poate acum să respingă proiectul de lege. Poziția Bisericii: protejarea „demnității intrinseci a copilului nenăscut” și „protejarea familiilor”, spune episcopul Elbs, administrator apostolic al Arhidiecezei de Vaduz.
„Cei care se roagă cu cânt gregorian se roagă lui Dumnezeu, iar Dumnezeu se roagă în ei. Cântul gregorian este inegalabil prin frumusețea sa sublimă și prin capacitatea sa de a ne conduce la misterul lui Dumnezeu”. Aceasta este ceea ce scrie cardinalul Robert Sarah, prefectul emerit al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, în cartea sa Il Cantico dell’Agnello. Musica sacra e liturgia celeste [Cântarea Mielului: Muzica sacră și liturgia cerească] (Edizioni Cantagalli, Monteriggioni, 2026, 280 de pagini).
Trăim într-o epocă în care împlinirea tehnologiei coincide cu finalizarea acelui lung proces care a îndepărtat progresiv ființa umană din centrele pe care credeau că le ocupă. Tehnologia se împlinește atunci când încetează să mai fie numai un set de instrumente în mâinile omului și devine mediul în care acesta trăiește, se cunoaște și se interpretează: nu mai este o simplă extensie a facultăților sale, ci un sistem capabil să colecteze urmele sale, să le reorganizeze și să producă noi configurații ale cunoașterii. Cu inteligența artificială, tehnologia nu mai operează numai asupra lumii: ea vorbește lumii.
Jurnalista, fostă corespondentă la Vatican pentru Tg5, povestește întâlnirea sa cu opera Misionarelor Carității și reflectă asupra adevăratului sens al „întunericului sufletului” trăit atâția ani de Maica Tereza, o sfântă a timpului nostru, ca o dimensiune spirituală și profetică poate niciodată pe deplin înțeleasă.
Cu ocazia primirii Adoratoarelor Perpetue ale Preasfântului Sacrament, aflate în pelerinaj la Roma, Leon al XIV-lea a subliniat importanța căutării neîncetate a chipului lui Cristos: „Este nevoie de o spiritualitate euharistică, adică de o spiritualitate a unității ecleziale în iubire”. „Fidelitatea față de înțelepciunea străveche și mereu nouă a evangheliei este cea mai bună cale pentru cei care, călăuziți de Duhul Sfânt, se dedică iubirii față de Dumnezeu și față de aproapele”, a spus papa.
În cadrul „Conferințelor internaționale de spiritualitate ortodoxă” organizate de Mănăstirea din Bose, ediția din 2026 va fi dedicată Sfântului Pahomie.
Au trecut paisprezece ani de la moartea cardinalului Carlo Maria Martini. Paisprezece ani în care imaginea sa, departe de a se estompa, pare să fi dobândit o capacitate singulară de a continua să provoace prezentul. Dar a-l aminti astăzi nu înseamnă a ne lăsa pradă nostalgiei, nici a-l îndepărta de vremurile în care a trăit. Mai degrabă, înseamnă a ne întreba ce continuă să ne vorbească despre modul său de a gândi, de a citi Biblia și de a fi în lume.
Într-un document de poziție, COMECE intervine în dezbaterea publică privind cazul referitor la Dieceza de Gand în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, argumentând că registrele de botezuri nu sunt liste ale membrilor Bisericii. În centrul cazului se află relația dintre protecția datelor cu caracter personal, libertatea religioasă și valoarea istorico-juridică a arhivelor bisericești.
Vizita Papei Leon al XIV-lea la sediul UNESCO, pe 25 septembrie 2026, va fi o ocazie de a reconecta firele dialogului dintre știință și credință și dintre Biserică și artiști. Părintele Olric de Gélis, directorul centrului de cercetare Collège des Bernardins, și Martine Sautory, coordonatoare a Galerie Saint-Séverin, discută despre acest subiect, exprimând speranța unei deschideri către dialog prin creativitate, capabilă să încolțească semințe de armonie între lumi și popoare aparent îndepărtate.
Sfințenia nu are vârstă și experiența Bisericii a atestat acest lucru încă de la origini. La Carlo Acutis și Pier Giorgio Frassati, această realitate capătă o elocvență deosebită pentru modul în care o întruchipează în contexte mai apropiate de imaginația noastră: cultura digitală în cazul lui Carlo, fervoarea socială și politică a secolului al XX-lea în cea a lui Pier Giorgio. Ele ne amintesc că sfințenia nu se realizează cu titluri și nu se măsoară în funcție de parametrii succesului, ci se realizează lăsându-ne transformați de iubirea lui Dumnezeu, care ne deschide slujirii celorlalți în caritate și ne face ziditori ai păcii în milostivire.
O delegație a „Oriel College”, a cincea cea mai veche facultate din Oxford, cu o vechime de 700 de ani, a fost primită de Papa Leon, la Vatican. Papa a reamintit că identitatea instituției a fost modelată de contribuții precum cea a Sfântului John Henry Newman, „un exemplu strălucit de savant” care a propus „o formare creștină care cuprinde persoana în întregime și apreciază valoarea educației în conformitate cu demnitatea umană”: Newman a dat dovadă de „o mare încredere că Dumnezeu îl va călăuzi, în ciuda incertitudinilor vieții”.
Un concert fără precedent a avut loc miercuri, 2 septembrie 2026, după-amiază, în Sala Assunta a Radiodifuziunii Vaticanului, unde tinerii de la Mozarteum din Salzburg au înregistrat un program dedicat marelui compozitor. Aceștia au folosit două dintre instrumentele originale ale maestrului, care i-au fost oferite papei miercuri dimineață în timpul audienței generale.
La întâlnirea cu seminariștii din sudul Italiei, papa a subliniat că studiul și disciplina trebuie să se bazeze pe relația cu Dumnezeu, o perioadă în care, împreună, să se aprofundeze experiența cu Domnul: „Perioada petrecută la seminar rămâne necesară, astăzi nu mai puțin decât ieri. Într-o lume grăbită, care privește cu neîncredere orice pauză prelungită, s-ar putea crede că este un lux sau o instituție depășită, dar nu este așa”, „nu este o amânare a misiunii, nu trebuie subestimată”.
Cu ocazia întâlnirii cu membrii Conferinței Episcopilor Latini din Regiunile Arabe, papa a amintit de mărturia martirilor și le-a cerut păstorilor să fie alături de comunitățile afectate de conflicte, migrații și diviziuni. Leon al XIV-lea a subliniat, de asemenea, puterea micilor comunități înrădăcinate în Cristos și importanța dialogului pentru construirea păcii.
Aceasta criză complexă provoacă profund umanitatea, punând sub semnul întrebării viitorul planetei. Ea cere o reflecție urgentă, responsabilitate morală colectivă și acțiuni concrete pentru protejarea mediului și a societății actuale.
Comisia Teologică Internațională publică documentul „Să avem grijă de Casa noastră comună”, care invită la un „răspuns responsabil și fraternal față de Dumnezeul trinitar”. Problema ecologică este o problemă teologică: modul în care avem grijă de Creație revelează și modelează relația cu Dumnezeu. Deteriorarea mediului este alarmantă; este necesară o acțiune urgentă în favoarea sustenabilității planetei. Totul este interconectat: să ascultăm strigătul Pământului și al celor săraci.
Cardinalul, președinte emerit al Consiliului Pontifical pentru Cultură, vorbește despre prietenul său, fondatorul Comunității din Bose, care a murit pe 1 septembrie 2026 după o perioadă de boală: „O figură cu multiple fațete, imposibil de încadrat într-o singură categorie academică sau ecleziastică. Fraternitatea a fost firul călăuzitor al mărturiei sale”.
Ziua de 1 septembrie marchează, de asemenea, în fiecare an, începutul „Timpului Creației” – un parcurs ecumenic de rugăciune și angajament față de grija pentru Casa noastră comună, care se încheie pe 4 octombrie, de sărbătoarea Sfântului Francisc de Assisi, a cărui moarte împlinesc 800 de ani. Este o perioadă în care Biserica, împreună cu celelalte comunități creștine, este invitată să-și reînnoiască angajamentul față de Creație, lăsându-se călăuzită de rugăciune, de convertire și de gesturi concrete de grijă.
„Unele călătorii sunt cunoscute doar la întoarcere” (M. Zambrano). Cu aceste cuvinte, Lucia Vantini, teologă și filozofă, profesoară la ISSR din Verona și delegat episcopal pentru proximitate pentru dieceză, și-a început reflecția finală la „Atelierul de tineret: Să credem în ziua de mâine”, care anul acesta a avut titlul: Care comunități?
După „Sacrosanctum Concilium”, acum este rândul constituției pastorale „Gaudium et spes” să fie aprofundată de Papa Leon al XIV-lea în cadrul ciclului său de cateheze despre documentele Conciliului al II-lea din Vatican. Textul tratează relația Bisericii cu lumea contemporană, urmărind „să răspundă, într-un mod adaptat fiecărei generații, la întrebările eterne ale oamenilor cu privire la sensul vieții”.
Lansat inițial în 2013, site-ul DeiVerbum.ro a trecut printr-o înnoire substanțială, oferind utilizatorilor o experiență îmbogățită și instrumente moderne pentru lectura devoțională sau studiul aprofundat al Bibliei de pe orice dispozitiv (calculator, tabletă sau smartphone).
Începând din 1 septembrie, la Assisi, începe o lună de evenimente în al optulea centenar al trecerii la Domnul a Sfântului Francisc
Citind prima enciclică a Papei Leon al XIV-lea, Magnifica humanitas (15 mai 2026), descoperim profunde simpatii pentru opera profetică a Sfântului Alois Guanella.
Intenția de rugăciune a papei pentru luna septembrie 2026 ne invită să recunoaștem apa ca pe un dar al lui Dumnezeu și un drept „fără frontiere”.
Teologul a fondat comunitatea în 1966 și a fost priorul acesteia până în 2017. De-a lungul anilor, mănăstirea a devenit un punct de referință important pentru dialogul interreligios.