O mărturie de „iubire fraternă”, un apel la dialog cu adepții altor tradiții religioase, într-un moment în care însăși fundamentele dialogului sunt subminate de fundamentalism, extremism, violență și marginalizare. În același timp, este o invitație la colaborare, la construirea fraternității și la lucrul împreună pentru a-i ajuta pe cei mai săraci. Acesta este, pe scurt, modul în care Un drum al speranței: șaizeci de ani de dialog și fraternitate interreligioasă în lumina Declarației conciliare Nostra aetate este prezentat la mass-media vaticane de către semnatarii săi: prefecții Dicasterelor pentru Doctrina Credinței, pentru Dialogul Interreligios și pentru Promovarea Unității Creștinilor, respectiv cardinalii Victor Manuel Fernandéz, Kurt Koch și George Koovakad.
Cu ocazia publicării sale miercuri, 16 septembrie 2026, cardinalii subliniază punctele cheie ale documentului, care reafirmă dorința părinților Conciliului al II-lea din Vatican pentru o Biserică ce se angajează în dialog cu toți. Un dialog urgent în mijlocul provocărilor actuale.
Astăzi, spune cardinalul Fernandéz în interviul său, „individualismul” și „egotismul” sunt din ce în ce mai răspândite, determinându-i pe toți „să se retragă în ei înșiși și să creadă că ceilalți pur și simplu nu există”. Biserica combate acest lucru întâlnindu-se cu credincioșii din alte tradiții religioase și reafirmând „ca fiind naturală” dorința de dialog și colaborare. Mai presus de toate, afirmă că „toate religiile sunt pentru pace, niciodată pentru război”.
Concentrat în special pe relația dintre evrei și creștini, interviul cardinalului Koch subliniază „tensiunea dureroasă” dintre mulți creștini între „legătura lor cu poporul evreu și obligația lor etică față de cei care suferă în Gaza”. „Trebuie să vorbim sincer unii cu alții despre această nouă situație”, subliniază cardinalul. „Este imposibil” să fim discipoli ai lui Cristos și, în același timp, antisemiți, afirmă cardinalul, reiterând convingerea Sfântului Scaun „că numai crearea a două state poate aduce pacea în Orientul Mijlociu”.
La rândul său, cardinalul Koovakad amintește de importantele întâlniri interreligioase care au produs declarații comune, dar și „apeluri concrete și colaborare” în numele migranților, refugiaților, victimelor conflictelor și celor care suferă de discriminare religioasă. Acesta, potrivit cardinalului, este un semn al roadelor declarației Nostrae aetate: nu „un text izolat”, ci o „sămânță de muștar instituțională și teologică” care a făcut din dialog „o dimensiune constitutivă a misiunii evanghelizatoare”. Fraternitatea, face apel cardinalul, „nu trebuie să rămână pe hârtie”, ci să fie trăită în biserici, școli și familii.
(După Vatican News, 16 septembrie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
