Micul catehism
Pregătire la prima sfântă Împărtășanie și la sfântul Mir
Cu binecuvântarea noastră
Episcop Petru Gherghel
19 aprilie 1993
Ediția a II-a revizuită
© Editura Presa Bună
Bd Ștefan cel Mare, 26
RO-6600-Iași
Tel.+ fax: 032/211527
E-mail: [email protected]
Cuprins
Rugăciuni introductive
Despre credință
Despre sacramente
Adaos pentru pregătirea la Mir
Despre porunci
Despre rugăciune
Cântece
Cum se face mărturisirea?
1. Cât de fericiți suntem Refren: Vino, Duhule Sfinte, Refren: Spre tine, Doamne, ne-ndreptăm Psalmul 22
Rugăciuni introductive
În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.
Tatăl nostru
Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se numele tău; vie împărăția ta; facă-se voia ta, precum în cer, așa și pe pământ.
Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi; și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri; și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne mântuiește de cel rău. Amin.
Bucură-te, Marie
Bucură-te, Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei, și binecuvântat este rodul trupului tău Isus.
Sfântă Marie, Maica lui Dumnezeu, roagă-te pentru noi, păcătoșii, acum și în ceasul morții noastre. Amin.
Slavă Tatălui
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, precum era la început, și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Către îngerul păzitor
Înger, îngerașul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine
Și mă învață să fac bine.
Eu sunt mic, tu fă-mă mare,
Eu sunt slab, tu fă-mă tare.
În tot locul mă-nsoțește
Și de rele mă păzește.
Act de iubire
Doamne, Dumnezeul meu, te iubesc din toată inima, din tot sufletul și din toate puterile mele și mai presus de orice, pentru că ești nemărginit de bun și vrednic de iubire. Iubesc și pe aproapele ca pe mine însumi din dragoste către tine și iert din inimă pe toți aceia care mi-au greșit. Amin.
Despre credință
Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, creatorul cerului și al pământului, și în Isus Cristos, Fiul său unic, Domnul nostru, care s-a zămislit de la Duhul Sfânt, s-a născut din Maria Fecioară, a pătimit sub Ponțiu Pilat, s-a răstignit, a murit și s-a îngropat; s-a coborât în iad, a treia zi a înviat din morți, s-a suit la ceruri, șade de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, de unde are să vină să judece pe vii și pe morți.
Cred în Duhul Sfânt, sfânta Biserică Catolică, împărtășirea sfinților, iertarea păcatelor, învierea morților și viața veșnică. Amin.
Cele șase adevăruri de crezut
Despre Dumnezeu
Dumnezeu este un duh desăvârșit, creatorul cerului și al pământului.
Numim pe Dumnezeu duh, pentru că este o ființă care are minte și voință, dar nu are trup și de aceea nu-l putem vedea.
Dumnezeu este desăvârșit, pentru că are toate însușirile cele bune fără număr și fără măsură.
Dumnezeu este veșnic, pretutindeni, atotștiutor, atotputernic, sfânt și drept.
Dumnezeu este veșnic, pentru că nu are început și nici nu va avea sfârșit.
Dumnezeu este pretutindeni: în cer, pe pământ și în tot locul.
Da, Dumnezeu știe și vede toate: el este atotștiutor.
Da, Dumnezeu poate face tot ce voiește: el este atotputernic.
Da, Dumnezeu este sfânt: el iubește binele și urăște răul.
Da, Dumnezeu este drept: el răsplătește binele și pedepsește răul.
În Dumnezeu sunt trei persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh.
Da, fiecare persoană este Dumnezeu adevărat.
Nu sunt mai mulți dumnezei. Cele trei persoane formează un singur Dumnezeu.
Noi arătăm credința noastră în Sfânta Treime prin Semnul sfintei cruci.
Despre îngeri și cei dintâi oameni
Afară de lumea văzută, Dumnezeu a făcut și multe duhuri pe care le numim îngeri.
Toți îngerii erau buni și fericiți.
Nu toți îngerii au rămas buni și fericiți: mulți au păcătuit și de aceea au fost aruncați în iad.
Îngerii care au păcătuit se numesc diavoli sau duhuri necurate.
Îngerii care ne păzesc pe noi se numesc îngeri păzitori.
Îngerii păzitori ne apără sufletul și trupul, se roagă pentru noi și ne îndeamnă la bine.
Cei dintâi oameni se numeau Adam și Eva.
Dumnezeu l-a făcut pe Adam din pământ, i-a dat un suflet nemuritor și l-a așezat în raiul pământesc sau paradis.
La început cei dintâi oameni erau buni: ei erau sfinți și drepți.
Adam și Eva n-au rămas buni: eu au păcătuit și au fost alungați din paradis.
Adam și Eva au păcătuit, neascultând de porunca lui Dumnezeu.
Acest păcat nu a dăunat numai primilor oameni, ci a trecut la toți oamenii.
Acest păcat se numește păcatul strămoșesc.
Dacă Dumnezeu n-ar fi avut milă de oameni, nici un om nu s-ar fi putut mântui.
Dumnezeu a avut milă de oameni, făgăduind și trimițând un Mântuitor.
Despre Mântuitor
Mântuitorul sau Mesia este Fiul unic al lui Dumnezeu, Domnul nostru Isus Cristos.
Fiul lui Dumnezeu a primit firea omenească de la sfânta Fecioară Maria, prin puterea Duhului Sfânt.
Acest mister se numește Întruparea Fiului lui Dumnezeu.
Isus Cristos s-a născut la Betleem, într-un grajd sărac.
Mama lui Isus se numește Maria.
Sfântul Iosif este soțul sfintei Fecioare Maria și purtătorul de grijă al lui Isus.
Sărbătorim nașterea lui Isus Cristos în ziua de Crăciun, la 25 decembrie.
Isus Cristos în copilăria sa a trăit la Nazaret și a fost supus părinților săi.
Când Isus avea treizeci de ani a fost botezat de sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Isus Cristos după ce a fost botezat, a ales doisprezece apostoli, a predicat evanghelia și a făcut multe minuni.
Isus Cristos a murit pe muntele Calvar.
Trupul lui Isus a stat în mormânt trei zile.
Noi sărbătorim învierea lui Isus Cristos la Paști.
Isus Cristos s-a înălțat la cer la patruzeci de zile după învierea sa.Despre sacramente
Despre Botez
Un sacrament sau o taină este un semn văzut, orânduit de Isus Cristos, prin care dobândim harul nevăzut pentru sfințirea sufletelor noastre.
Cele șapte sacramente sunt:
Despre Euharistie
Botezul este cel dintâi și cel mai trebuincios sacrament prin care ni se iartă păcatul strămoșesc și toate păcatele făcute înainte de Botez și devenim creștini.
Botezul este cel dintâi sacrament, pentru că înainte de Botez nu putem primi nici un alt sacrament.
Botezul este cel mai trebuincios sacrament, pentru că fără Botez nimeni nu se poate mântui.
a) Prin sacramentul Botezului dobândim harul sfințitor prin care ni se iartă păcatul strămoșesc și toate celelalte păcate.
b) Botezul ne face fii ai lui Dumnezeu și moștenitori ai împărăției cerurilor.
Preotul dă sacramentul Botezului, dar în caz de nevoie îl poate da orice om.
La nevoie se botează astfel: cel care botează toarnă apă pe capul celui care primește Botezul și, în același timp, zice: "N..., eu te botez în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh".
Despre Spovadă
Sfânta Euharistie este un sacrament care cuprinde adevăratul trup și sânge al lui Isus Cristos, sub chipul pâinii și al vinului, pentru hrana sufletului nostru.
Isus a dat această putere apostolilor, când le-a zis: "Faceți aceasta în amintirea mea!".
Această putere a trecut de la apostoli la episcopi și preoți.
Isus a rânduit sfânta Euharistie:
- spre a se jertfi pentru noi la sfânta Liturghie;
- spre a ni se da în sfânta Împărtășanie ca hrană pentru sufletele noastre.
Sfânta Liturghie este jertfa Noului Testament în care Domnul nostru Isus Cristos, sub chipul pâinii și al vinului, se jertfește Tatălui său ceresc, prin mâinile preotului.
Pentru a primi cu vrednicie sfânta Împărtășanie se cer patru lucruri:
1) Să știm și să credem că în sfânta Împărtășanie primim adevăratul trup și sânge al lui Isus Cristos;
2) Să fim fără păcat de moarte;
3) Să nu mâncăm și să nu bem cel puțin o oră înainte de a ne împărtăși;
4) Să ne rugăm înainte și după primirea sfintei Împărtășanii.
Ce păcat face acela care se împărtășește știindu-se vinovat de vreun păcat de moarte?
Acela care se împărtășește știindu-se vinovat de vreun păcat de moarte face un păcat mare, numit sacrilegiu.
Spovada sau Pocăința este un sacrament prin care ni se iartă păcatele.
Isus a orânduit sacramentul Pocăinței după învierea sa, când a zis apostolilor: "Primiți pe Duhul Sfânt, cărora le veți ierta păcatele vor fi iertate și cărora le veți ține vor fi ținute".
Puterea de a ierta păcatele a trecut de la apostoli la episcopi și la preoți.
Ca să primim cu vrednicie sacramentul Pocăinței se cer cinci lucruri:
Facem cercetarea cugetului, întrebându-ne cum și de câte ori am păcătuit împotriva poruncilor lui Dumnezeu și ale Bisericii.
Cercetarea cugetului
Când m-am spovedit ultima dată?
Am uitat sau am ascuns vreun păcat de moarte la Spovadă?
M-am rugat dimineața și seara?
Am spus în zadar numele lui Dumnezeu, al sfinților sau al lucrurilor sfinte?
Am înjurat?
Am lipsit din vina mea de la sfânta Liturghie în zilele de duminică sau în sărbătorile de poruncă?
Am venit prea târziu la sfânta Liturghie?
Am fost cuminte în biserică? Am râs? Am vorbit? Am ascultat de părinți și de mai-marii mei?
Am fost obraznic și încăpățânat față de ei?
M-am rugat pentru părinți și mai-marii mei?
M-am certat cu alții? M-am bătut?
Am avut ură sau mânie pe cineva?
Am dorit rău cuiva?
Am râs de oamenii sărmani, infirmi sau bătrâni?
M-am gândit de bunăvoie la lucruri necurate?
Am dorit să văd sau să fac lucruri necurate?
Am rostit lucruri necurate?
Am ascultat cu plăcere astfel de vorbe?
Am făcut fapte necurate?
Am furat?
Am dat înapoi lucrul furat?
Am făcut pagubă cuiva? Am înșelat pe cineva? Am îndemnat sau ajutat pe alții să fure?
Am spus minciuni?
Am pârât pe alții?
Am făcut pagubă cuiva cu vorbele mele?
Am mâncat din vina mea carne în zilele oprite?
M-am spovedit des?
Am primit des sfânta Împărtășanie?
Am fost mândru, ambițios?
M-am bucurat de răul altuia?
Am făcut mofturi la masă?
Am fost leneș?
Mi-am scris și învățat lecțiile?
Ce alte greșeli am mai făcut?
Căința este durerea sufletului și ura împotriva păcatelor făcute, cu propunerea de a nu mai păcătui.
Propunerea este voința tare de a ne îndrepta viața și de a nu mai face nici un păcat.
La intrarea în confesional ne așezăm în genunchi, facem Semnul sfintei cruci și spunem: "Mărturisesc lui Dumnezeu atotputernicul și ție părinte, păcatele mele. M-am spovedit... (aici spunem când ne-am spovedit ultima dată), de atunci am făcut următoarele păcate,..." mărturisim sincer păcatele și când am terminat spunem: "Mă învinuiesc și de păcatele de care nu-mi aduc aminte, cer iertare de la Dumnezeu, iar de la tine, părinte, pocăință și dezlegare". Ascultăm pocăința preotului, apoi spunem Actul de căință.
Act de căință
Doamne Dumnezeul meu, mă căiesc din toată inima, de toate păcatele mele și le urăsc mai mult decât orice lucru, pentru că prin ele am pierdut harul tău și împărăția cerului și m-am făcut vrednic de pedeapsa veșnică a iadului; dar mai mult mă căiesc, pentru că, păcătuind, te-am mâniat pe tine, Părintele meu, Mântuitorul meu și Dumnezeul meu, atât de mare și atât de bun. Pentru aceasta mă hotărăsc, cu ajutorul harului tău, să nu mai păcătuiesc și să fug de orice prilej de păcat. Amin.
Preotul dă dezlegare spunând: "Iar eu te dezleg de păcatele tale, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh".
Penitentul: "Amin"!
Preotul: "Lăudați pe Domnul pentru că este bun".
Penitentul: "Veșnică este îndurarea lui".
Preotul: "Domnul ți-a iertat păcatele. Mergi în pace!"
După ieșirea de la Spovadă urmează rugăciunea de mulțumire și împlinirea pocăinței date de duhovnic.Adaos pentru pregătirea la Mir
Despre Mir
Despre Maslu
Mirul sau Confirmațiunea este un sacrament prin care dobândim pe Sfântul Duh cu darurile sale, ca să putem mărturisi cu tărie credința creștinească.
Prin sacramentul Mirului, Cristos revarsă în noi plinătatea Sfântului Duh. Acest sacrament, administrat odinioară de apostoli, de regulă este administrat astăzi de către episcop creștinilor ajunși la vârsta priceperii. "Atunci Petru și Ioan au pus mâinile peste ei și ei l-au primit pe Duhul Sfânt" (Fap 8,17).
Episcopul își impune mâinile asupra celui care primește Mirul, îl unge pe frunte cu untdelemn sfințit spunând în același timp cuvintele: "N..., primește pecetea darului Sfântului Duh" și cel miruit răspunde: "Amin".
După aceea episcopul dăruiește pacea spunând: "Pace ție", la care cel miruit răspunde: "Și cu duhul tău".
Prin sacramentul Mirului, Cristos îl revarsă în noi pe Sfântul Duh pentru ca:
- să mărturisim fără șovăire credința;
- să luptăm neînfricați împotriva dușmanilor mântuirii noastre;
- să conlucrăm la sfințirea lumii.
Prin sfântul Mir, viața harului primită la Botez trebuie să ajungă la maturitate. Mirul întipărește în sufletul omului o pecete de neșters, semnul celui care lupă și muncește pentru instaurarea împărăției lui Cristos. Noi trebuie să ne îngrijim și de mântuirea celorlalți oameni. Vom răspunde în fața lui Dumnezeu pentru tot ce am fi putut face în această privință și nu am făcut.
Sacramentul Mirului nu este numaidecât necesar pentru mântuire, dar nu face bine cel care nu-l primește din nepăsare.
Pentru primirea Sfântului Mir trebuie să ne pregătim curățindu-ne sufletul cel puțin de toate păcatele de moarte și cerând de la Dumnezeu darurile Duhului Sfânt.
Cele șapte daruri ale Duhului Sfânt sunt:
- Înțelepciunea;
- Înțelegerea;
- Sfatul;
- Puterea;
- Știința;
- Evlavia;
- Frica de Dumnezeu.
Duhule Sfânt, dă-mi curaj și fervoare ca să-mi mărturisesc pretutindeni și fără reținere credința. "Biserica valorează pentru noi atât cât suntem dispuși să muncim, să ne rugăm și să ne jertfim pentru ea" (Papa Pius al XI-lea).
Despre Preoție
Maslul este un sacrament prin care bolnavul, prin ungerea cu untdelemn sfințit și prin rugăciune preotului, dobândește harul lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului și deseori chiar pentru sănătate trupului.
Despre Căsătorie
Preoția este un sacrament, care dă puterea preoțească și harul de a putea îndeplini cu sfințenie slujbele religioase.
Puterea preoțească cuprinde darurile:
1. De a preface pâinea și vinul în trupul și sângele lui Isus Cristos;
2. De a ierta păcatele;
3. De a predica cuvântul lui Dumnezeu.
Căsătoria este un sacrament prin care două persoane libere, bărbat și femeie, se unesc pentru toată viața lor și primesc de la Dumnezeu harul de a îndeplini cu credință, până la moarte, îndatoririle lor.Despre porunci
Despre păcat
Da, suntem datori să ținem poruncile, deoarece Isus Cristos a zis: "De voiești să intri în viața veșnică, păzește poruncile".
Cea mai mare și cea dintâi poruncă este: Să-l iubești pe Domnul Dumnezeu tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău, și să-l iubești pe aproapele ca pe tine însuți.
A iubi pe Dumnezeu mai presus de toate înseamnă a prețui pe Dumnezeu astfel încât să fim gata a pierde orice decât să-l mâniem.
Aproapele nostru este fiecare om, chiar și dușmanul nostru.
Iubim pe aproapele nostru ca pe noi înșine, când facem aproapelui ceea ce voim să ne facă și nouă alții.
Porunca dragostei față de Dumnezeu și față de aproapele este cuprinsă mai pe larg în cele zece porunci ale lui Dumnezeu, numite decalog.
Cele zece porunci ale lui Dumnezeu
1) Eu sunt Domnul Dumnezeul tău: să nu ai alți dumnezei afară de mine, să nu-ți faci chip cioplit ca să te închini lui.
2) Să nu spui numele Domnului Dumnezeului tău în zadar.
3) Adu-ți aminte să sfințești ziua Domnului.
4) Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine și să trăiești mult pe pământ.
5) Să nu ucizi.
6) Să nu faci fapte necurate.
7) Să nu furi.
8) Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău.
9) Să nu poftești femeia aproapelui tău.
10) Să nu poftești casa aproapelui tău și nici un lucru ce este al lui.
Afară de poruncile lui Dumnezeu mai suntem datori să ținem și poruncile Bisericii.
Cele cinci porunci ale Bisericii
1) Să sfințești sărbătorile rânduite de sfânta Biserică și să asculți sfânta Liturghie în toate duminicile și sărbătorile de poruncă.
2) Să ții posturile rânduite de sfânta Biserică și să nu mănânci carne în zilele oprite.
3) Să-ți mărturisești păcatele cel puțin o dată pe an și să primești sfânta Împărtășanie în timpul Paștilor.
4) Să nu faci nuntă în zile oprite.
5) Să plătești Bisericii simbria și celelalte datorii către ea după legi și obiceiuri.
Omul face un păcat când calcă o poruncă a lui Dumnezeu sau a Bisericii cu știință și voință.
Omul poate să facă un păcat cu gândul, cuvântul, fapta și omisiunea.
Nu toate păcatele sunt deopotrivă de mari: unele sunt mari sau de moarte, altele sunt mici sau lesne-iertătoare.
Da, în Biserica lui Cristos pot fi iertate toate păcatele, prin Botez sau prin Pocăință.Despre rugăciune
Rugăciunea este înălțarea minții noastre către Dumnezeu.
Rugăciunea este necesară pentru mântuirea tuturor celor care au ajuns la vârsta priceperii.
Trebuie să ne rugăm cu evlavie, umilință, încredere, supunere și statornicie.
Isus Cristos ne-a îndemnat să ne rugăm mereu și să nu lenevim, dar trebuie să ne rugăm mai ales la vreme de ispită și primejdie.
Ne rugăm totdeauna când prin intenția bună înălțăm deseori inima și gândul nostru către Dumnezeu și jertfim lui toate muncile, suferințele și bucuriile noastre.
Rugăciune de dimineață
Doamne, noaptea a trecut,
Ziuă iarăși s-a făcut;
Tu, Isuse, m-ai păzit
Pe cât timp m-am odihnit.
Pentru toate-ți mulțumesc.
Și de vrei să împlinesc
Voia Tatălui ceresc,
Fii cu mine azi mereu
Și condu sufletul meu,
Ca să facă numai bine,
Lăudându-te pe tine.
O Marie, Mama mea,
Ia-mă azi sub paza ta.
Înger, îngerașul meu,
Tu păzește-mă de rău
Și du-mă la Dumnezeu.
Tatăl nostru...
Bucură-te, Marie,...
Slavă Tatălui...
Rugăciune de seară
Ziua, Doamne s-a sfârșit,
Seara iarăși a venit;
Peste zi m-ai ajutat,
De-am lucrat și-am învățat.
Pentru toate-ți mulțumesc,
Scumpul meu, Tată ceresc.
Iar tu, micule Isus,
Ocrotește-mă de sus;
Fii alăturea de mine,
Căci eu te iubesc pe tine.
O Marie sunt al tău,
Scapă-mă de orice rău.
Și tu, înger păzitor,
Fii al meu ocrotitor.
Tatăl nostru...
Bucură-te, Marie,...
Slavă Tatălui...
Act de căință...
Îngerul Domnului
Îngerul Domnului a vestit Mariei,
Și ea a zămislit de la Duhul Sfânt.
Bucură-te, Marie,...
Iată roaba Domnului,
Fie mie după cuvântul tău.
Bucură-te, Marie,...
Și Cuvântul s-a făcut trup
Și a locuit între noi.
Bucură-te Marie,...
Roagă-te pentru noi, sfântă Născătoare de Dumnezeu,
Ca să ne facem vrednici de făgăduințele lui Cristos.
Să ne rugăm: Te rugăm, Doamne, să reverși harul tău asupra sufletelor noastre, pentru ca noi, care am cunoscut prin vestirea îngerului Întruparea lui Cristos, Fiul tău, să ajungem prin patima și crucea lui la slava învierii, prin același Cristos, Domnul nostru. Amin.
Slavă Tatălui... (de trei ori)
Înger al lui Dumnezeu, care ești păzitorul meu, luminează-mă astăzi, păzește-mă, povățuiește-mă și ocârmuiește-mă pe mine care-ți sunt încredințat ție, prin mila lui Dumnezeu. Amin.
Bucură-te, Regina cerului
Bucură-te, Regina cerului, aleluia,
Căci acela pe care ai fost vrednică să-l porți, aleluia,
A înviat precum a zis, aleluia.
Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, aleluia.
Bucură-te și te veselește, Fecioară Marie, aleluia,
Căci Domnul a înviat cu adevărat, aleluia.
Să ne rugăm: Dumnezeule care ai binevoit să bucuri lumea prin învierea Fiului tău, Domnul nostru Isus Cristos, fă-ne, te rugăm, ca prin Născătoare lui Fecioara Maria, să dobândim bucuria vieții veșnice, prin același Cristos, Domnul nostru. Amin.
Slavă Tatălui... (de trei ori)
Înger al lui Dumnezeu, care ești păzitorul meu, luminează-mă astăzi, păzește-mă, povățuiește-mă și ocârmuiește-mă pe mine care-ți sunt încredințat ție, prin mila lui Dumnezeu. Amin.
Cântece
1. Fericită-i ziua aceasta
Când primesc în dar de sus,
Pâinea cea dumnezeiască,
Trupul sfânt al lui Isus.
2. Câtă bucurie-mi face,
Doamne, azi venirea ta.
Întâlnirea mea cu tine
Eu nicicând n-o voi uita.
3. Sunt cuprins de fericire,
Căci îl am pe Dumnezeu,
Pe stăpânul vieții mele,
Care m-a iubit mereu.
4. Cât de minunată-i clipa
Ce mă leagă de Isus.
El mi-aduce bucurie,
Mângâiere de nespus.
5. O Isuse, dă-mi putere
Ne-ncetat să te iubesc,
Totdeauna, orișiunde,
Voia ta s-o împlinesc.
Când în inimă-l avem
Pe Isus Mântuitorul,
Domnul și Învățătorul,
Fiul Tatălui Preasfânt. /bis
2. Pentru noi el s-a jertfit,
Hrană ni s-a dăruit.
Și la sfânta Liturghie
Ne-a-mpărțit cu dărnicie
Multe binecuvântări. /bis
3. Orișiunde ne-am afla,
De Isus nu vom uita;
Vrem ca-n noi el să trăiască,
Vrem ca lumea să-l iubească,
Vrem să-l facem cunoscut. /bis
4. Pe cei binevoitori,
Și de Domnul doritori,
Prin trăire în credință,
Dragoste și umilință,
Să-i atragem la Isus.
Și-aș dori să-ți spun:
Tu mereu m-ajută
Să devin mai bun.
Refren: Numai ține vreau
Inima să-ți dau,
Lângă tine, o Isuse,
Pururea să stau.
Tu să mă-nsoțești,
Să mă întărești,
În primejdii și ispite
Să mă ocrotești.
2. Tu îmi ești prieten,
Cel mai bun păstor,
Mă conduci la bine,
Scump Mântuitor.
3. Viața mea întreagă
Fă să te iubesc,
Ție vreau în toate,
Doamne, să-ți slujesc.
4. Ține, Doamne, în viață
Mulți ani fericiți
Pe ai mei prieteni
Și pe-ai mei părinți.
Peste noi revarsă
Darurile tale.
1. Tu ești Duhul iubirii sfinte
Ce purcezi dintr-un bun Părinte
Și din Fiul veșnic adorat.
2. Raza-ți sfântă din cer venită
Inimi multe la har invită,
Ca să aibă viață în Cristos.
3. Unde tu ești primit cu-ardoare,
Omul vechi și lumesc dispare
Și se plămădește omul nou.
4. Tu ne dai nouă alinare,
Când suntem puși la încercare
Și ni-e viața de nesuferit.
5. Când furtuna-mprejur vuiește,
Tu ești cel care ne-ntărește
Și ne duce sigur la liman.
6. Varsă-n noi ne-ncetat lumină,
Fă-ne fruntea mai senină,
Prin iubirea ta de negrăit.
Și trimite pe pământ,
A ta luminoasă rază.
2. Al săracilor Părinte,
Dătător de cele sfinte,
Vino, și ne luminează.
3. Bunule Mângâietor,
Oaspete prea iubitor,
Dulcea noastră răcorire.
4. Tu în trudă alinare,
În căldură ești răcoare,
Mângâiere în mâhnire.
5. Peste cei ce ți se-nchină
Tu revars-a ta lumină,
Harul tău îmbelșugat.
6. Pentru-a omenirii vină,
Firea-ntreagă acum suspină,
Grav rănită de păcat.
7. Spală ce e întinat,
Udă tot ce e uscat,
Vindecă ce e rănit.
8. Moaie tot ce-i împietrit,
Încălzește ce-i răcit,
Și îndreaptă ce-i greșit.
9. Celor care te cinstesc,
Și pe tine te slujesc,
Dă-le harul înșeptit.
10. Răsplătește a lor iubire,
Cu suprema fericire,
Sus în raiul nesfârșit.
Și inima și gândul.
La sfânta jertfă ne-adunăm
Să-ți ascultăm cuvântul.
1. Ești Tatăl nostru iubitor,
Cu drag venim la tine,
Căci tu ne mângâi, ne-ntărești
Și ne conduci la bine.
2. Noi vrem să fim copiii tăi,
Să-ți facem voia-n toate
Și totdeauna să-ți slujim
Cu multă pietate.
3. Ajută-ne să fim cuminți,
Cu inima curată,
Căci numai astfel vom primi
Răsplată-mbelșugată.
Domnul e păstorul meu,
Domnul mă iubește,
nimic nu-mi lipsește,
Domnul e păstorul meu!
1. El mă paște în pășuni verzi
și mă duce la ape de odihnă,
îmi înviorează sufletul.
2. Mă povățuiește pe cărări drepte
din pricina numelui său.
Chiar dacă ar fi să umblu prin valea morții,
nu mă tem de nici un rău,
căci tu ești cu mine,
toiagul și nuiaua ta mă apără.
3. Tu îmi întinzi masă în fața potrivnicilor mei;
îmi ungi capul cu untdelemn
și paharul meu este plin de se revarsă.
4. Da, fericirea și îndurarea
mă vor însoți în toate zilele vieții mele.
și voi locui în casa Domnului,
până la sfârșitul zilelor mele.
Domnul e păstorul meu,
Nu voi duce lipsă de nimic:
în pășuni verzi m-a așezat
la apa odihnei m-a călăuzit,
Îmi înviorează sufletul.
Mă poartă pe cărările dreptății
pentru numele său.
Chiar de aș umbla prin valea umbrei morții,
Nu mă voi teme de rău,
Căci tu ești cu mine.
Varga ta și toiagul tău,
ele îmi aduc mângâiere.
Ai pregătit masă împotriva mea
împotriva celor ce mă necăjesc;
ai uns cu untdelemn capul meu
și paharul meu e plin de se revarsă.
Bunătatea și îndurarea mă vor însoți
în toate zilele vieții mele
și voi locui în fața Domnului zile îndelungate.
