În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.
Pacea să fie cu voi!
Eminență,
Iubiți frați și surori,
Sunt bucuros să vă urez bun venit la încheierea Întâlnirii „Secolul XXI: O nouă epocă a martirilor?”, organizată de Dicasterul pentru Cauzele Sfinților și de Comisia pentru Noii Martiri – Martori ai Credinței. Acest termen are scopul de a indica o categorie mai largă, distinctă de martirii a căror cauză de beatificare este în curs de desfășurare și de cei înregistrați oficial în catalogul fericiților și sfinților. Comisia, înființată de Papa Francisc în 2023, își propune să colecteze mărturiile celor care și-au pierdut viața pentru Cristos, indiferent de procesul canonic, pentru ca exemplul lor să nu se piardă.
Este vorba de frați și surori care, în contexte geografice, istorice și politice difertite, și-au dat viața pentru evanghelie. Ei ne amintesc de cuvintele Celui Înviat în ultima sa apariție înainte de a se înălța la cer: „Veți primi putere, când Duhul Sfânt va veni peste voi și îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria și până la marginile pământului” (Fap 1,8). Mărturia lor ne spune că timpul nostru, dominat de cultura puterii, a forței nelimitate și de dezvoltarea neîncetată a sistemelor armate (cf. Scrisoarea enciclică Magnifica humanitas, cap. V), este și un timp care este martor la eroismul celor pe care ne place să-i numim „noi martori ai credinței”.
Mulți dintre ei sunt uciși din abuz de putere sau de către organizații criminale, deoarece, în calitate de creștini, se opun nedreptăților lor în numele evangheliei. Conceptul de „martor al credinței” a fost formulat tocmai pentru a îmbrățișa și a onora situații istorice complexe în care motivația autorilor nu poate fi atribuită în mod explicit „urii față de credință”. Din această perspectivă, activitatea Comisiei Noii Martiri – Martori ai Credinței, susținută de Dicasterul pentru Cauzele Sfinților, este de natură istorică și informativă, nu juridică. Se concentrează pe dispoziția victimei, mai degrabă decât pe motivațiile persecutorului. Adică, se concentrează pe fidelitatea victimei față de Cristos în îndeplinirea angajamentului său evanghelic, și a făcut acest lucru până la moarte.
Însuși Isus o prezisese în timpul Ultimei Cine: „În lume veți avea necazuri, dar îndrăzniți; Eu am biruit lumea!” (In 16,33). În acești martori ai credinței, este clar că perseverența în bunătate și fidelitatea până la dăruirea supremă de sine în iubire și-au tras puterea din victoria Mielului înjunghiat asupra răului, singura certitudine capabilă să ofere o pace profundă celor care cred în el.
În ei se manifestă eroic stilul creștin, acela care nu caută niciodată opoziția, ci o dezamorsează cu eficacitatea blândeții. După cum a scris Papa Francisc, „Discipolul este capabil să-și ofere întreaga viață, chiar până la martiriu, ca mărturie adusă lui Isus Cristos. Totuși, visul său nu este să fie plin de dușmani, ci mai degrabă ca să fie primit Cuvântul și să-și manifeste puterea eliberatoare și înnoitoare” (Exortația apostolică Evangelii gaudium, 24).
Puterea evanghelizatoare a noilor martori ai credinței reprezintă una dintre cele mai mari resurse ale Bisericii pentru proclamarea evangheliei în lumea de astăzi, conform celebrei afirmații a Sfântului Paul al VI-lea din exortația apostolică Evangelii nuntiandi: „Omul modern ascultă mai cu plăcere martorii decât învățătorii, [...] și dacă îi ascultă pe învățători, este pentru că sunt martori” (nr. 41).
Martorii credinței nu propun o ideologie, ci demonstrează o credință trăită în viața de zi cu zi. Credibilitatea lor izvorăște din coerența dintre cuvinte și fapte, o coerență dusă adesea până la punctul sacrificiului suprem. În contexte culturale indiferente, „sfințenia vecinului” și eroismul tăcut devin argumente semnificative, capabile să interpeleze pe toată lumea, chiar și pe cei mai precauți.
Preaiubiților, îi admirăm pe acești frați și surori ai noștri ca pe niște stele care strălucesc în întunericul egoismului și al opresiunii. Ei ajută Biserica să reflecte mai deplin lumina lui Cristos Domnul, să arate omenirii contemporane calea care duce la civilizația iubirii. Suntem cu toții chemați să contribuim „la acest orizont al angajării, la această construcție a speranței” (Scrisoarea enciclică Magnifica humanitas, 185). Martorii credinței, dându-și viața pentru dreptate, adevăr, pace și libertate, au contribuit eficient la venirea cerurilor noi și a pământului nou, pe care le așteptăm cu încredere din milostivirea lui Dumnezeu.
Vă mulțumesc pentru angajarea cu care îndepliniți această prețioasă slujire și sper ca zilele voastre de studiu și discuții să fie rodnice. Fie ca mijlocirea Preasfintei Maria, Regina Martirilor, să vă obțină aceasta și fie ca binecuvântarea apostolică, pe care v-o împart tuturor din inimă, să vă însoțească.
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
