„Jorge Mario Bergoglio S. J. XI Arzobispo de Buenos Aires 1996 – 2013 / Elegido Sumo pontifice Francisco 2013 – 2025 / Siempre en Cristo vivas Santo Padre” („Jorge Mario Bergoglio S. J., al XI-lea arhiepiscop de Buenos Aires 1996 – 2013 / Ales suveran pontif Francisc 2013 – 2025 / Să trăiești pururi în Cristos, Sfinte Părinte”).
Sunt gravate pe marmură aceste litere care rezumă viața primului și până acum singurului pontif provenit din America Latină, Francisc. Iar această marmură este păstrată în spatele altarului Catedralei Metropolitane „Preasfânta Treime” din Buenos Aires, alături de stema Miserando atque eligendo. Este o placă în amintirea celui care, înainte de pontificat, a fost păstor al acestei mari și populate arhiepiscopii. Era deja prezentă, dar a fost „actualizată” la moartea papei și restaurată pentru vizita lui Leon al XIV-lea.
Amintirea evocată de mai multe ori de Leon
Papa se oprește în fața memorialului câteva clipe în tăcere și rugăciune, înainte de a celebra Vesperele cu episcopatul argentinian și echipele sinodale. Este un omagiu pe care succesorul dorește să îl aducă predecesorului în același loc în care, ca păstor, a celebrat atâtea Sfinte Liturghii, a spovedit și a întâlnit atâția credincioși. Îl amintise deja de mai multe ori în aceste zile, încă din timpul călătoriei cu avionul și în aproape toate discursurile din prima și din a doua zi în metropola porteña, inclusiv în omilia de la Vespere, evocând istorica adunare de la Aparecida.
„Emoționat”
În spatele papei se află episcopii argentinieni. Alături sunt șase copii, aleși din parohii și asociații ale arhiepiscopiei. Poartă în mâini buchețele de flori. Însoțiți de papa, îngenunchează și le așază sub placă, apoi rămân câteva clipe toți împreună nemișcați, în picioare. Fac o fotografie de grup și Papa Leon îl salută cu mâna pe fiecare dintre copii, printre care și Tomi, cu care zăbovește câteva clipe. „¿Cómo estás?” („Cum ești?”), îl întreabă el. „Emocionado” („Emoționat”), răspunde băiatul. Și mai emoționați erau părinții care urmăreau scena din spate.
Darul trandafirului alb
Și „emoționați” erau și cei opt nepoți direcți ai Papei Francisc. Papa Leon a fost cel care i-a invitat, iar ei, pentru a-i mulțumi pentru primire și, în general, pentru vizita pe pământul lor, la sfârșitul celebrării îi înmânează un trandafir alb. Da, tocmai un trandafir alb ca acela care este așezat continuu pe mormântul din Santa Maria Maggiore și care a marcat momentele cele mai importante din viața lui Jorge Mario Bergoglio. Era semnul că Sfânta Tereza de Lisieux, sfânta față de care Francisc avea o devoțiune profundă și a cărei iconiță o păstra în buzunarul pantalonilor, îi era alături în deciziile importante și în viața de zi cu zi. De aceea dorea mereu unul cu sine, chiar și la ultima spitalizare la Policlinica Gemelli.
Iubire, credință, continuitate
Rudele lui Bergoglio amintesc acest lucru în dedicație: „Sfinte Părinte Leon al XIV-lea – scriu ei –, acest trandafir alb, atât de semnificativ pentru dragul nostru unchi Francisc, ajunge astăzi în mâinile dumneavoastră ca un mic semn de iubire, de credință și de continuitate”. „Sfânta Tereza făcea din trandafiri un semn al harurilor și al iubirii lui Dumnezeu. Pentru unchiul, această floare avea o semnificație foarte specială”. Apoi, darul făcut celui care i-a succedat pe Scaunul lui Petru: „Astăzi dorim să vi-l dăruim dumneavoastră, ca familie – explică nepoții –, pentru a împărtăși puțin din acea moștenire spirituală care ne unește atât de mult cu el”. Urările familiei Bergoglio sunt ca „acest trandafir să poată fi un semn și al apropierii noastre, al afecțiunii noastre, al dorinței noastre ca tandrețea, speranța și milostivirea pe care Francisc le-a semănat să continue să înflorească în Biserică”.
Salvatore Cernuzio – trimis special la Buenos Aires
(După Vatican News, 9 octombrie 2026)
Traducere de Ovidiu Bișog
