În discursul său, Papa le-a spus bolnavilor că nu sunt o povară și i-a numit inima pulsantă a umanității și o comoară prețioasă pentru Biserică, mulțumindu-le totodată celor care îi îngrijesc.
Raportul final al Comisiei de Drept Canonic a fost publicat miercuri, 30 septembrie 2026, de Secretariatul General al Sinodului. Documentul propune modificări la legislația actuală pentru a sprijini viața eclezială și identifică domenii de abordat pe termen mediu și lung.
În omilia rostită la Prairie, papa i-a salutat pe pelerinii veniți din toate provinciile și diecezele Franței și din întreaga lume, îndemnându-i să ducă mângâierea de la Lourdes semenilor, celor dragi și întregului popor francez.
În discursul său, papa i-a îndemnat pe episcopi să dea dovadă de curaj misionar, îndrăzneală și creativitate și i-a încurajat să continue eforturile pentru reînnoirea Bisericii în Franța, încredințând Adunarea lor ocrotirii materne a Maicii Domnului de la Lourdes.
În rugăciunea rostită la Lourdes, Papa Leon al XIV-lea o invocă pe Fecioara de la Lourdes, Neprihănita Zămislire, care a vorbit cu blândețe și duioșie Sfintei Bernadette, fiică umilă a poporului francez, și îi încredințează pe pelerinii aflați în această țară, familiile creștine și Biserica din Franța.
Papa amintește de martirii și sfinții Franței, între care Blandina, Pothinus, Irineu, Martin, Francisc de Sales, Vincențiu de Paul, Frédéric Ozanam și Jeanne Jugan, și se roagă ca apa vie a Duhului Sfânt să curgă peste tot în Franța.
Papa Leon al XIV-lea a dedicat cateheza audienței generale de miercuri, 30 septembrie 2026, călătoriei apostolice în Franța și la UNESCO. Tema vizitei a fost „Pentru ca lumea să aibă viață”, iar în centrul reflecției sale a stat Catedrala Notre-Dame din Paris, ca simbol al renașterii.
Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit sâmbătă, 26 septembrie 2026, la Institutul Catolic din Paris, cu membrii Adunării Sinodale Provinciale, catecumenii și neofiții, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța.
Papa Leon al XIV-lea a afirmat că vocația contemplativă, în spiritul dominican și în Biserică în ansamblu, nu este marginalizată de misiune, ci este inima ei pulsantă.
Papa Leon al XIV-lea a vizitat sâmbătă, 26 septembrie 2026, centrul de sprijin și integrare Maison Bakhita din Paris, în a doua zi a călătoriei apostolice în Franța, care cuprinde și vizita la sediul UNESCO.
În intervenția sa, cardinalul Parolin a transmis salutările papei Leon al XIV-lea și a vorbit despre încredere, demnitate umană, dezarmare și despre conflictele din Ucraina, Gaza, Liban, Sudan și alte regiuni.
Prin tema aleasă pentru Ziua Mondială a Comunicațiilor Sociale din 2027, Leon al XIV-lea subliniază că „a comunica nu înseamnă a atrage sau a vinde atenția” printr-un titlu senzaționalist, un „clickbait”, ci a privi și a te deschide față de celălalt și față de adevăr, fără superficialitate sau prejudecăți.
Veghe de rugăciune cu tinerii la „Stade de France”, în Paris, vineri, 25 septembrie 2026, în cadrul călătoriei apostolice a Papei Leon al XIV-lea în Franța și al vizitei la sediul UNESCO, desfășurată între 25 și 28 septembrie 2026.
Papa Leon al XIV-lea a celebrat vesperele în catedrala „Notre Dame” din Paris, vineri, 25 septembrie 2026, împreună cu episcopii, preoții, diaconii, consacrații, consacratele și seminariștii Franței, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța și al vizitei la UNESCO.
Au fost beatificați trei preoți martiri ai nazismului-fascismului: Ubaldo Marchioni, diecezan, Elia Comini, salezian, și Martino Capelli, dehonian
Din grota de la Lourdes, Leon al XIV-lea îi invită pe credincioși să se roage Rozariul pe tot parcursul lunii octombrie pentru sfârșitul războiului, însoțindu-și rugăciunea cu pocăință și milostivire. Această alegere poate părea o eschivă, dar provine dintr-o certitudine: pacea este un dar care trebuie primit și cultivat.
Părtinirea constă în selecția și momentul în care o amenințare reală este făcută publică, aproape întotdeauna în momentul în care este convenabil pentru cei care o declară: pentru a justifica o încetinire pe care nimeni nu ar implementa-o singur, pentru a construi credibilitate în fața autorităților de reglementare sau pentru a acoperi utilizări militare și comerciale.
De la podiumul Națiunilor Unite, cardinalul Parolin reafirmă încrederea ca infrastructură principală a multilateralismului. Cu „Magnifica humanitas” a Papei Leon al XIV-lea, el îndeamnă la o cultură a negocierii și la limite ale armelor autonome, în timp ce Washingtonul respinge regulile globale privind tehnologia. Apoi, cartografiază crizele: Ucraina, Golful, Libanul, Gaza și Sudanul.
În septembrie, diferitele confesiuni creștine din America Latină comemorează și celebrează Luna Bibliei. Marcelo Figueroa oferă reflecții asupra abordărilor tradiționale și actuale ale textului sacru dintr-o perspectivă protestantă.
În „Francisc, carismele simple” (RnS), Francesca Cipolloni intră în dialog cu unele dintre figurile de marcă ale franciscanismului actual, de la Francesco Patton la Mons. Felice Accrocca, de la Giampaolo Cavalli la Roberto Pasolini. Iese la iveală un Sărăcuț contemporan: iertarea, renunțarea la idolii bunăstării și uimirea față de creație.
În discursul rostit la sediul UNESCO, papa și-a exprimat recunoștința față de directorul general Khaled El-Enany pentru invitația călduroasă. De asemenea, a mulțumit tuturor angajaților UNESCO pentru competența și dăruirea cu care îndeplinesc misiunea de a construi pacea.
Cardinalul Luis Antonio Tagle a amintit în omilia sa că Fulton Sheen nu se considera fericit pentru faima sa, ci pentru că a primit darul comuniunii cu Isus, cu cei săraci și vulnerabili, descriindu-se ca un portar care a condus oamenii la ușa deschisă a casei lui Dumnezeu.
În centrul siglei, arcul frânt și crucea exprimă dimensiunea apostolică și liturgică a călătoriei, iar porumbelul, care planează în centrul compoziției, evocă Duhul Sfânt și poartă cu sine o ramură de măslin, semn de pace pentru întreaga omenire.
În discursul rostit la Palatul Élysée, papa și-a exprimat recunoștința față de numeroșii artiști, constructori, tehnicieni și lucrători calificați care au participat la restaurarea catedralei Notre-Dame din Paris, numind redeschiderea acesteia un simbol al speranței reînnoite.
Papa a explicat că se deplasează în Franța ca discipol al lui Isus Cristos, dornic să proclame pacea lui Cristos în întreaga lume, un mesaj pe care îl consideră deosebit de important în acest moment.
Raportul lui Robert Francis Prevost cu Națiunile Unite datează din anii în care era prior general al augustinienilor. În 2002, părintele Jesús Guzmán a fost numit reprezentant cu normă întreagă la ONU de către Ordinul care îl alesese pe Prevost cu câteva luni mai devreme. Pozițiile papei Leon al XIV-lea privind multilateralismul și reforma Organizației pot fi urmărite până la discursurile sale din acea vreme.
În luna septembrie 2026, la Editura ARCB a apărut volumul de poezii „Jertfa de seară” al autoarei Annemarie Botez. În luna iulie al acestui an, a fost publicat și volumul „Tâlcuire la Evanghelia după Sfântul Ioan” al aceleiași autoare.
Cardinalul secretar de stat, privind călătoria papei în Franța și la UNESCO, amintește de „diplomația întâlnirii” și de „eforturile creative” capabile să elibereze Europa de logica forței.
În enciclica „Magnifica humanitas”, Papa Leon al XIV-lea afirmă că avem o datorie urgentă să rămânem umani. Succesorul lui Petru predică pacea dezarmată și dezarmantă și face să răsune vocile săracilor, ale celor suferinzi și ale celor însetați de dreptate.
În discursul său, Papa Leon al XIV-lea i-a încurajat pe membrii Academiei pontificale de Științe să cultive o știință ambițioasă, dar umilă, riguroasă, dar deschisă dialogului, inovatoare, dar responsabilă, bazată pe cooperare la nivel mondial, dar incluzivă față de cei mai vulnerabili și cei mai nevoiași.
Progresul tehnologic, care vizează îmbunătățirea condițiilor de viață, nu este în contradicție cu planul lui Dumnezeu. Pentru a-l întâlni pe Dumnezeu, omul nu trebuie să renunțe la îndatoririle sale, ci să le îndeplinească cu bine – a subliniat Leon al XIV-lea în cateheza din cadrul audienței generale de miercuri (23 septembrie 2026).
Fulton Sheen s-a opus constant discriminării rasiale, exprimată chiar înainte de adoptarea legilor drepturilor civile din anii 1960. În 1938 a donat o parte semnificativă din moștenirea primită de la ducesa Brady diecezei de Mobile, Alabama, pentru a ajuta Surorile Milostivirii să ofere îngrijiri obstetricale femeilor de culoare.
Fundația vaticană dedicată lui Benedict al XVI-lea a recunoscut meritele academice ale studiilor sale despre patristică, în special despre Sfântul Augustin. Papa Leon al XIV-lea îi va conferi savantului premiul pe 19 decembrie 2026, la Vatican. Părintele Regoli, președintele instituției, a declarat: „Este un om dedicat, atât intelectual, cât și pastoral, răspândirii credinței”. În noiembrie, trei conferințe internaționale vor celebra figura papei german în Statele Unite și Africa.
Episcopul din Silicon Valley conduce grupul de lucru al episcopilor americani privind inteligența artificială. El relatează despre întâlnirile sale „respectuoase și directe” cu managerii, explică de ce Biserica nu susține niciun produs, cere dezvoltatorilor să introducă protecții pentru chatboți după tragediile care au avut loc deja și anunță reguli în cadrul diecezelor.
Leon al XIV-lea transmite un mesaj participanților la prima ediție a simpozionului internațional „AI4Peace”, care se deschide luni, 21 septembrie 2026, la Universitatea Lateran, despre oportunitățile și provocările reprezentate de inteligența artificială în prevenirea și rezolvarea conflictelor, protejarea drepturilor umane și guvernare. Papa și-a exprimat speranța că, într-o lume marcată de conflicte, progresul să poată fi „în slujba demnității umane”.
Evreii respectă astăzi, 21 septembrie, Yom Kippur, ziua ispășirii, a zecea zi a noului an ebraic. Conform tradiției, Rosh Hashanah este momentul în care toate ființele umane sunt judecate, iar Yom Kippur este momentul în care se obține iertarea lui Dumnezeu.
Cu ocazia întâlnirii cu participantele la adunarea Federației Călugărițelor Clarise Capucine din Italia, papa a reiterat că „vocațiile nu se nasc din aplicarea unor strategii organizaționale, ci din rugăciune”. Suveranul pontif le-a invitat să trăiască viața de claustră „în spirit de comuniune” și a spus că „scăderea numărului de vocații trebuie să ne împingă spre reînnoirea propriei vieți și spre un angajament și mai mare față de însoțirea spirituală a celor care bat la ușa mănăstirilor”.
Un jurnal, un flux de gânduri despre viață, moarte, credința într-un Tată care nu înșeală, într-o evanghelie care susține și vindecă. Este vorba despre cartea: „Doar vinul mai bun”, publicată de San Paolo, scrisă de Enrico Petrillo la 14 ani după moartea tinerei mame romane, al cărei proces de beatificare este în desfășurare. Un presupus miracol al ei are loc în prezent în Statele Unite.
Episcopul american, un pionier al predicatorilor de televiziune care va fi beatificat pe 24 septembrie 2026, a vizitat China în 1948, unde l-a întâlnit și pe Chiang Kai-shek. El a citat-o adesea pe „tânăra Li” ca model de devoțiune față de Euharistie. Și prin intermediul revistei Worldmission a relatat persecuțiile comuniste, dar și mai mult, marea credință a catolicilor chinezi.
Mesajul lui Leon al XIV-lea pentru a cincea ediție anuală a Marșului pentru Viață din Bratislava, Slovacia: promovați o cultură a grijii față de cei mai vulnerabili și lipsiți de apărare. Secretarul Conferinței Episcopale: „Cerem instituțiilor să protejeze în special copiii nenăscuți. Dar și să ofere asistență concretă mamelor și familiilor aflate în dificultate”.
Dumnezeu are căi diferite și gânduri noi chiar și pentru cei care se consideră cei dintâi și cred că au ajuns ceea ce sunt prin propriile forțe, că au meritat rezultatele pe care le-au obținut. Cu toate acestea, cu toții experimentăm bucurie, înțelepciune și viitor atunci când legea iubirii o întrerupe pe cea a calculului, experiența milostivirii o amplifică pe cea a meritelor, darul păcii pune capăt rivalităților și ne apropie în recunoștință: a spus papa în timpul rugăciunii Angelus de duminică (20 septembrie 2026), a XXV-a duminică din Timpul de peste an.
În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a reluat cuvintele Papei Francisc despre sport ca limbaj universal care depășește diferențele culturale, sociale, religioase și fizice și i-a încredințat pe sportivi mijlocirii Mariei și a Sfântului Piergiorgio Frassati.
Giorgio Cavalli imaginează în „Cristos și Dionis” un dialog între Augustin și Nietzsche, pornind de la întrebarea despre sensul vieții. Volumul a apărut la Siena, la editura Cantagalli, în 2026, și are 136 de pagini.
Înscrierea pelerinilor internaționali pentru a 41-a Zi Mondială a Tineretului, programată la Seul între 3 și 8 august 2027, se va deschide la sfârșitul lunii octombrie 2026. Anunțul a fost făcut de Dicasterul pentru Laici, Familie și Viață, a doua zi după încheierea celei de-a doua Întâlniri Pregătitoare Internaționale.
Cel de-al 30-lea congres al organizației germane de caritate s-a încheiat la Freising. Peste 200 de experți din 26 de țări au discutat despre polarizare, bulele digitale și rolul Bisericilor în construirea coeziunii sociale. Cardinalul Grech a declarat: „Sinodalitatea este un antidot la polarizare”. Următoarea întâlnire va avea loc la Berlin în 2027, concentrându-se pe sănătatea mintală în Europa de Est, afectată de război și tulburări sociale.
În această zi, când s-a repetat miracolul lichefierii sângelui sfântului patron al capitalei napolitane, Biserica Catolică celebrează comemorarea episcopului Ianuariu și a martirului său. Prin vocile pontifilor, oferim patru instantanee ale acestui oraș, bogat în istorie și artă, unde evlavia populară este un limbaj viu care unește credința și tradiția.
Avându-l ca model pe Sfântul Toribiu de Mogrovejo, Sfântul Părinte îi îndeamnă pe episcopii latino-americani să se întoarcă la esențial: păstori apropiați de poporul lor, fideli lui Cristos, dedicați rugăciunii și dispuși să suporte greutățile misiunii lor.
Directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni, prezintă a cincea călătorie apostolică, 25-28 septembrie 2026. Timp de patru zile, Leon al XIV-lea se va întâlni cu toate părțile interesate ale unei țări care se interoghează și este martora unei creșteri a credinței. De la Paris, pontiful va transmite un mesaj întregului continent. La UNESCO, vor fi discutate teme precum arta, educația, mediul înconjurător și inteligența artificială. Reprezentanții UE vor fi prezenți la Metz: ușa este deschisă pentru posibile întâlniri bilaterale cu șefi de stat.
Papa Leon al XIV-lea a propus Diecezei de Roma o verificare pastorală, pornind de la întrebarea Mariei Magdalena la mormântul gol: „De ce plângi? Pe cine cauți?”. În discursul din 18 septembrie 2026, papa a prezentat patru puncte de atenție: întâlnirea cu Cristos, generarea comunității, locuirea și slujirea orașului și formarea poporului lui Dumnezeu.
Monografia din revista Presbyteri (4/2026) analizează relația dintre spiritualitate și psihologie în viața preotului, atât în fragilitățile sale, inclusiv cele psihologice, cât și în misiunea de a-i însoți pe alții pe drumuri de credință legate de dinamica psihologică.