Augustin arată în „De civitate Dei” că războiul drept, în realitatea concretă, este atât efectul, cât și cauza păcatului și servește cel mai bine la mascarea acestuia. Roma și-a extins dominația invocând acest principiu.
Papa i-a îndemnat pe preoții, călugărițele și călugării coreeni să fie bărbați și femei ai reconcilierii, întrucât peninsula coreeană poartă încă rana dureroasă a diviziunii. Le-a cerut să fie uniți și artizani ai păcii, lucrând și rugându-se pentru ca evanghelia păcii să fie proclamată liber.
În omilia sa dinaintea Rugăciunii către Fecioara Maria a Rozariului, arhiepiscopul Rudelli a îndemnat să se încredințeze lui Dumnezeu „realitățile de astăzi, în special pe cele mai tulburate, pentru ca viața să triumfe, pacea să înainteze și dreptatea să triumfe”. Apoi a îndemnat să se păstreze speranța. În comemorarea sfinților Bartolo Longo și Francisc din Assisi, a îndemnat să începem cu noi înșine pentru a contribui la binele societății.
Președintele Conferinței Episcopale Italiene, la Liturghia de sărbătoarea Sărăcuțului din Assisi și a celui de-al optulea centenar al morții sale: într-o perioadă în care „suntem tentați și seduși de cultura puterii – vulgară, invazivă și înșelătoare”, totodată rodul unor „interese economice enorme” și al „naționalismului”, pacea „începe cu noi și este singurul viitor posibil”. Calea de urmat, așadar, este să ne dezarmăm „mâinile și inimile”.
Opt sute de ani după moartea sa, a învăța de la sfânt înseamnă a privi spre Cristos și a trăi mai bine umanitatea noastră. Arhiepiscopul-episcop de Assisi-Nocera Umbra-Gualdo Tadino și Foligno, unul dintre principalii experți în franciscanismul medieval și în Sfântul Francisc, discută despre acest subiect.
În predica de la Angelus, Papa Leon al XIV-lea l-a amintit pe Sfântul Francisc din Assisi la al optulea centenar al morții, numindu-l un lucrător care a trudit rodnic în via Domnului și care a reparat Biserica în virtutea credinței în Cristos.
Papa Leon al XIV-lea a prezidat Sfânta Liturghie în Catedrala „Sfântul Ștefan” din Metz, luni, 28 septembrie 2026, în cadrul călătoriei sale apostolice în Franța și al vizitei la UNESCO. În omilie, a încredințat Domnului comunitatea diecezană din Metz și întreaga Europă.
În discursul rostit la Centrul de Congrese „Robert Schumann” din Metz, luni, 28 septembrie 2026, papa a omagiat figura venerabilului Robert Schuman, în regiunea Moselle în care acesta a trăit și este înmormântat. El a evocat Declarația din 9 mai 1950 ca punct de plecare și punct culminant al angajării sale pentru reconcilierea și unitatea continentului.
Întâlnirea a avut loc la Centrul „Robert Schumann”, care poartă numele unuia dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, iar papa l-a descris pe acesta ca un om al credinței care a transformat vechile linii de demarcație în punți de speranță.
În omilia rostită la Prairie, papa i-a salutat pe pelerinii veniți din toate provinciile și diecezele Franței și din întreaga lume, îndemnându-i să ducă mângâierea de la Lourdes semenilor, celor dragi și întregului popor francez.
Papa Leon al XIV-lea a dedicat cateheza audienței generale de miercuri, 30 septembrie 2026, călătoriei apostolice în Franța și la UNESCO. Tema vizitei a fost „Pentru ca lumea să aibă viață”, iar în centrul reflecției sale a stat Catedrala Notre-Dame din Paris, ca simbol al renașterii.
În intervenția sa, cardinalul Parolin a transmis salutările papei Leon al XIV-lea și a vorbit despre încredere, demnitate umană, dezarmare și despre conflictele din Ucraina, Gaza, Liban, Sudan și alte regiuni.
Din grota de la Lourdes, Leon al XIV-lea îi invită pe credincioși să se roage Rozariul pe tot parcursul lunii octombrie pentru sfârșitul războiului, însoțindu-și rugăciunea cu pocăință și milostivire. Această alegere poate părea o eschivă, dar provine dintr-o certitudine: pacea este un dar care trebuie primit și cultivat.
În discursul rostit la sediul UNESCO, papa și-a exprimat recunoștința față de directorul general Khaled El-Enany pentru invitația călduroasă. De asemenea, a mulțumit tuturor angajaților UNESCO pentru competența și dăruirea cu care îndeplinesc misiunea de a construi pacea.
În centrul siglei, arcul frânt și crucea exprimă dimensiunea apostolică și liturgică a călătoriei, iar porumbelul, care planează în centrul compoziției, evocă Duhul Sfânt și poartă cu sine o ramură de măslin, semn de pace pentru întreaga omenire.
În discursul rostit la Palatul Élysée, papa și-a exprimat recunoștința față de numeroșii artiști, constructori, tehnicieni și lucrători calificați care au participat la restaurarea catedralei Notre-Dame din Paris, numind redeschiderea acesteia un simbol al speranței reînnoite.
Papa a explicat că se deplasează în Franța ca discipol al lui Isus Cristos, dornic să proclame pacea lui Cristos în întreaga lume, un mesaj pe care îl consideră deosebit de important în acest moment.
Cardinalul secretar de stat, privind călătoria papei în Franța și la UNESCO, amintește de „diplomația întâlnirii” și de „eforturile creative” capabile să elibereze Europa de logica forței.
În enciclica „Magnifica humanitas”, Papa Leon al XIV-lea afirmă că avem o datorie urgentă să rămânem umani. Succesorul lui Petru predică pacea dezarmată și dezarmantă și face să răsune vocile săracilor, ale celor suferinzi și ale celor însetați de dreptate.
Leon al XIV-lea transmite un mesaj participanților la prima ediție a simpozionului internațional „AI4Peace”, care se deschide luni, 21 septembrie 2026, la Universitatea Lateran, despre oportunitățile și provocările reprezentate de inteligența artificială în prevenirea și rezolvarea conflictelor, protejarea drepturilor umane și guvernare. Papa și-a exprimat speranța că, într-o lume marcată de conflicte, progresul să poată fi „în slujba demnității umane”.
Dumnezeu are căi diferite și gânduri noi chiar și pentru cei care se consideră cei dintâi și cred că au ajuns ceea ce sunt prin propriile forțe, că au meritat rezultatele pe care le-au obținut. Cu toate acestea, cu toții experimentăm bucurie, înțelepciune și viitor atunci când legea iubirii o întrerupe pe cea a calculului, experiența milostivirii o amplifică pe cea a meritelor, darul păcii pune capăt rivalităților și ne apropie în recunoștință: a spus papa în timpul rugăciunii Angelus de duminică (20 septembrie 2026), a XXV-a duminică din Timpul de peste an.
În discursul său, Papa Leon al XIV-lea a apreciat disponibilitatea centrului de a dialoga cu universități, instituții academice, organisme publice, organizații ale societății civile, organisme ecleziale și rețele asociative. El a menționat colaborarea cu Facultatea de Teologie a Italiei Centrale și Institutul Pontifical Patristic Augustinianum.
Reflecțiile papilor asupra atacurilor de acum 25 de ani și apelurile lor repetate la pace și reconciliere. Pentru că, chiar și în fața unei orori de nedescris, răul și moartea nu au ultimul cuvânt.
În Angelus din 19 iulie 2026, Papa Leon al XIV-lea reflectează la parabolele lui Isus despre Împărăția lui Dumnezeu, subliniind că aceasta crește discret, ca o sămânță mică, transformând lumea din interior. Pontiful îndeamnă credincioșii să adopte o atitudine de răbdare și smerenie, lăsând iubirea lui Dumnezeu să lucreze în tăcere, fără a căuta intervenții dramatice sau judecăți arogante.
La Rijeka, arhiepiscopul Uzinić și cardinalul Cupich au inaugurat a cincea ediție a Întâlnirilor Teologice Mediteraneene. Sub tema „Profețind pacea înconjurată de zgomotul războiului”, participanții au discutat despre necesitatea dezarmării cuvintelor și construirea unei culturi a păcii în epoca actuală de militarism.
Articolul subliniază că mesajul papei rămâne mereu cel al unui păstor spiritual, nu al unui șef de stat. Indiferent de temele abordate – pace, migranți, inteligență artificială – succesorul lui Petru acționează cu umilință și dezinteres, proclamând Evanghelia iubirii și fraternității, independent de suveranitatea temporală a Vaticanului.
În cadrul Angelusului din 12 iulie 2026, Papa Leon al XIV-lea a meditat asupra parabolei semănătorului, subliniind generozitatea divină și puterea Cuvântului lui Dumnezeu. Pontiful a îndemnat credincioșii să cultive tăcerea și rugăciunea în timpul concediilor, pentru a fi reînnoiți spiritual și gata să proclame Vestea Bună.
La a treia sesiune a Consistoriului extraordinar, cardinalii au analizat fracturile profunde ale timpului nostru, de la individualism la provocările inteligenței artificiale. Au subliniat necesitatea binelui comun, a sinodalității și a angajării pentru pace, Evanghelia fiind antidotul la dezbinări.
A doua sesiune a celui de-al doilea consistoriu extraordinar al Papei Leon al XIV-lea, dedicată capitolului al V-lea al enciclicei „Magnifica humanitas”, a avut loc vineri, 26 iunie 2026. Cardinalii au reflectat asupra „culturii puterii şi civilizaţiei iubirii”, subliniind responsabilitatea urgentă de a construi pacea, a depăşi logica războiului şi a promova un limbaj al ascultării, iertării şi reconcilierii în Biserică şi societate.
Duminică, 21 iunie 2026, Parohia "Inima Neprihănită a Mariei" din Roman găzduiește evenimentul "Cânt pentru pace". Corul "Harmonia Christi" din Timișoara va anima Sfânta Liturghie de la ora 18.00 și va susține un concert extraordinar de la ora 19.15, invocând pacea prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria.
Într-un volum nou publicat de Libreria Editrice Vaticana, Leon al XIV-lea subliniază că dezarmarea, nu armele atomice, generează pacea. Antologia reunește intervențiile papei Robert Francis Prevost de la alegerea sa din mai 2025, punând accent pe responsabilitatea personală, adevăr și speranță în construirea păcii într-o lume marcată de conflicte.
În cadrul Călătoriei apostolice a Papei Leon al XIV-lea în Spania, la 6 iunie 2026, la Palatul Regal din Madrid, Pontiful a avut o întâlnire cu autoritățile, societatea civilă și corpul diplomatic. În discursul său, Papa a subliniat importanța dialogului, a reconcilierii și a culturii întâlnirii pentru stabilitatea națiunii, evitând confruntarea și ideologiile prefabricate.
Cardinalul Giovanni Battista Re a anunțat temele Consistoriului convocat de Papa Leon al XIV-lea pentru 26-29 iunie 2026. Cardinalii vor discuta despre situația internațională, enciclica Magnifica humanitas și implementarea Sinodului, într-un climat de ascultare reciprocă și discernământ comun.
În Angelus din 31 mai 2026, Papa Leon al XIV-lea a subliniat importanța vieții în comuniune oferită de Dumnezeu prin Isus Cristos. Părintele Sfânt a îndemnat credincioșii să găsească pacea în Misterul Treimii și a rugat pentru pacea popoarelor chinuite de război, în special prin rugăciunea Rozariului.
Papa Leon al XIV-lea a rostit un discurs la sfârșitul rugăciunii Rozariului în Grădinile Vaticane, pe 30 mai 2026. Pontiful a subliniat că pacea este un dar divin, care izvorăște din dreptate și iubire, și a îndemnat credincioșii să devină constructori de pace prin fapte concrete, abținându-se de la orice formă de violență verbală sau fizică.
În duminica Rusaliilor, Papa Leon al XIV-lea a subliniat rolul Duhului Sfânt ca izvor al păcii, misiunii și adevărului. Omilia sa a evidențiat transformarea istoriei prin har și a îndemnat la rugăciune pentru pace și eliberare de război și mizerie.
La 22 mai 2026, Sfânta Rita de Cascia este prăznuită ca „Sfânta păcii” și „sora mai mare a trăirii reconcilierii”. Papa Leon al XIV-lea o invocă ca mediatoare a păcii în timp de război, propunând-o ca model de reconciliere pentru pacea interioară și cea dintre popoare.
Milioane de credincioși sărbătoresc pe 22 mai pe Sfânta Rita de Cascia, simbol al păcii și al reconcilierii. Viața ei, marcată de durere și credință neclintită, oferă speranță unei lumi rănite de război, amintind că iertarea este o forță capabilă să schimbe istoria.
Papa Leon al XIV-lea a primit în audiență noii ambasadori acreditați la Sfântul Scaun, subliniind necesitatea unei diplomații bazate pe dialog, consens și respect reciproc. Pontiful a îndemnat la respingerea egoismului și la promovarea binelui comun, chemând la o lume mai dreaptă, fraternă și pașnică.
Papa Leon al XIV-lea a adresat un discurs unei delegații de lideri și reprezentanți ai comunității musulmane din Senegal, subliniind importanța dialogului interreligios și a valorilor de ospitalitate și solidaritate. Pontiful a condamnat conflictele armate, extremismul și discursul de ură, invocând demnitatea umană și necesitatea construirii unei păci durabile prin respect reciproc și cooperare.
Articolul analizează ideea de pace a Papei Leon al XIV-lea, descrisă ca o „floare sălbatică” printre dărâmăturile lumii. Pontiful subliniază necesitatea unei reconcilieri autentice, opunându-se cursei înarmărilor și promovând o cultură a memoriei și a dezarmării morale.
Articolul prezintă un bilanț al primului an de pontificat al Papei Leon al XIV-lea, subliniind misiunea sa pastorală și diplomatică pentru pace. Se evidențiază călătoriile apostolice în Africa, Turcia și Liban, întâlnirile cu lideri mondiali și angajamentul față de migranți, săraci și dialogul ecumenic, într-un context marcat de conflicte globale.
Papa Leon al XIV-lea s-a adresat membrilor Papal Foundation în timpul pelerinajului lor la Roma, subliniind impactul pozitiv al granturilor fundației asupra Bisericii universale. Pontiful a evidențiat rolul generozității în promovarea misiunii evanghelice și al dezvoltării umane integrale ca instrumente ale păcii.
Cardinalul Pietro Parolin a subliniat, cu ocazia celei de-a 325-a aniversări a Academiei Ecleziastice Pontificale, rolul acesteia în trasarea de parcursuri concrete de pace. Papa Leon al XIV-lea va vizita instituția pe 27 aprilie 2026, pentru a reînnoi misiunea de formare a diplomaților pontificali.
Papa Leon al XIV-lea a primit Arhiepiscopul de Canterbury la Vatican în timpul timpului pascal, subliniind importanța unității creștine și a dialogului ecumenic. În discursul său, Pontiful a evocat întâlnirea dintre Sfântul Paul al VI-lea și arhiepiscopul Michael Ramsey, marcând 60 de ani de relații, și a îndemnat la depășirea diviziunilor pentru o mărturisire comună a Evangheliei.
Papa Leon al XIV-lea a adresat un discurs comunității Academiei Ecleziastice Pontificale cu ocazia celei de-a 325-a aniversări a fondării instituției. Pontiful a subliniat misiunea preoților diplomați în slujba păcii, adevărului și dreptății, încurajând dialogul și protejarea demnității umane.
COMECE a emis la sfârşitul Adunării Plenare de Primăvară (22-24 aprilie 2026, Cipru) o declaraţie intitulată "Un apel urgent de a căuta şi urmări pacea". Episcopii au exprimat îngrijorare pentru situaţia din Orientul Mijlociu, Ucraina şi Sudan, solicitând UE să acţioneze unit pentru pace, dialog şi solidaritate.
În timpul zborului de întoarcere spre Roma, Papa Leon al XIV-lea a susținut o conferință de presă, comentând călătoria apostolică în Algeria, Camerun, Angola și Guineea Ecuatorială. Pontiful a subliniat importanța unei culturi a păcii, a dialogului și a dreptății globale, condamnând violența și pedeapsa cu moartea, în timp ce a abordat și tema migrației și unității Bisericii.
Papa Leon al XIV-lea a adresat un salut jurnaliștilor la bordul avionului spre Luanda, la 18 aprilie 2026. Pontiful a evidențiat semnificația vizitei în Camerun, a dialogului interreligios și a mesajului de pace, subliniind importanța fraternității și a dreptății în contextul călătoriei sale în Africa.
Articolul analizează magisteriul papilor privind armele atomice, de la Pius al XII-lea până la Papa Leon al XIV-lea. Se subliniază apelurile repetate pentru dezarmare nucleară, condamnarea deținerii acestor arme ca imorale și importanța dialogului pentru pacea durabilă, în contextul tensiunilor geopolitice actuale.
