„Domnul să inspire alegeri de dialog și de pace!”. Apelul Papei Leon al XIV-lea la Angelus, duminică, 25 octombrie 2026, a răsunat la Assisi, unde a început duminică întâlnirea internațională „Pacea dezarmată și dezarmantă”, promovată de Comunitatea „Sfântul Egidiu”. La 40 de ani de la istorica zi de rugăciune convocată de Ioan Paul al II-lea pe 27 octombrie 1986, orașul Sfântului Francisc reunește din nou reprezentanți ai marilor religii, personalități culturale, din societatea civilă și din instituții. Sute de oameni s-au adunat la Bastia Umbra pentru adunarea inaugurală a unui eveniment care, până marți, 27 octombrie, va cuprinde întâlniri, forumuri și momente de rugăciune. Cu un singur scop: să reafirme valoarea dialogului într-o lume în care războiul pare să fi redevenit un instrument obișnuit atât în politica internațională, cât și în viața de zi cu zi.
Zuppi: „Religiile dezarmează inimile”
Tocmai rolul religiilor în construirea păcii este cel pe care cardinalul Matteo Maria Zuppi, președintele Conferinței Episcopale Italiene, l-a subliniat într-un interviu acordat mass-media vaticane în marginea întâlnirii. „Cu atât mai mult este mulțumire pentru profeția Sfântului Ioan Paul al II-lea”, a explicat cardinalul, amintind că „nu este o chestiune de teorie, ci de o întâlnire care a permis multe întâlniri”. Bineînțeles, provocările s-au schimbat de atunci: „Atunci mai era zidul, astăzi este război larg răspândit”, a observat Zuppi, subliniind și mai mult nevoia ca religiile să ofere din nou împreună „un semnal fundamental de pace în speranța reducerii, sau mai degrabă a înfrângerii războiului”. Religiile, a continuat el, „arată posibilitatea păcii, arată căi de pace, dezarmează inimile, pregătesc inimile pentru întâlnire” și pot, de asemenea, să determine „conducătorii popoarelor” să aleagă pacea.
Mattarella: „Inerția este nejustificată”
Și un apel la responsabilitate comună a venit din partea președintelui Republicii, Sergio Mattarella, într-un mesaj adresat președintelui Comunității „Sfântul Egidiu”, Marco Impagliazzo, citit de un tânăr membru al Comunității la începutul adunării inaugurale. „Assisi a fost un eveniment profetic”, a subliniat șeful statului italian, amintind de anul 1986 și de drumul întreprins de „Sfântul Egidiu” pentru a menține viu acest spirit în timp ce „războaiele, inegalitățile, dorința de putere și dominație” continuau să apese asupra istoriei. Mattarella a reiterat apoi că, în fața „conflictelor, nedreptăților, sărăciei și opresiunii” care „sunt toate produse umane”, „inerția este nejustificată”. Prin urmare, reconstruirea legii, echității și libertății acolo unde au fost călcate în picioare este sarcina instituțiilor; „nimeni nu este scutit de a-și face partea”.
Din epoca conflictului în timpul dialogului
Aceste cuvinte au fost reluate în discursul lui Andrea Riccardi, fondatorul Comunității „Sfântul Egidiu”. „Astăzi, din păcate, pacea, ca idee inspiratoare, pare să fi dispărut de la orizont, în timp ce se recunoaște din ce în ce mai mult că războiul este tovarășul natural al istoriei umane”, a observat Riccardi în timpul discursului său, amintind cum în 1986, în pofida Războiului Rece și a fricii de conflict nuclear, pacea se afla încă în centrul politicii internaționale.
40 de ani mai târziu, a explicat el, „nu suntem singurii care o celebrăm”, deoarece acea zi a declanșat un drum de dialog și de întâlnire care a contribuit și la atenuarea conflictelor. Și, confruntați cu această „reabilitare ideologică și practică a războiului ca instrument al politicii internaționale”, credincioșii, a subliniat Riccardi, „sunt dezarmați” pentru că le lipsesc resursele economice sau puterea militară a marilor puteri, dar „dezarmat nu înseamnă resemnat la domnia violenței și a puterii urii”. Forța lor este diferită: „Dialogul poate dezarma limbajul, dacă este belicos și amenințător. Rugăciunea poate obține acea pace pe care oamenii nu și-o pot da singuri”.
Un mesaj reiterat și de președintele Comunității „Sfântul Egidiu”, Marco Impagliazzo, care a explicat mass-media vaticane cum „valoarea acestor întâlniri constă tocmai în a imagina pacea, a imagina căi, drumuri de dialog”. Această posibilitate a fost deja testată de „Sfântul Egidiu” în multe contexte, „începând cu Mozambic, Guatemala, Republica Centrafricană”, pentru că „totul se schimbă, multe lucruri se schimbă dacă există dialog, dacă există întâlnire”.
Toate religiile unite pentru o pace dezarmată și dezarmantă
Pacea, dar și rănile războiului, au fost în centrul adunării inaugurale, moderată de Hilde Kieboom, de la Comunitatea „Sfântul Egidiu” din Belgia, și deschisă prin saluturile președintelui Regiunii Umbria, Stefania Proietti. Printre vorbitori, alături de Riccardi și Zuppi, s-au numărat politologul Olivier Roy, ministrul indonezian pentru afaceri religioase Nasaruddin Umar, marele rabin al Franței Haïm Korsia și reprezentantul budismului japonez Tendai Gijun Sugitani. Și a fost frumos, înduioșător, să asculți aici, la Assisi, la 40 de ani de la întâlnirea istorică din 1986, voci ale diferitelor tradiții religioase care converg către un singur, mare obiectiv: pacea. Am auzit-o în cuvintele lui Umar, potrivit căruia „dialogul nu mai este suficient. Trebuie să trecem de la cuvintele frumoase la acțiuni concrete, zilnice” pentru că „adevărata pace începe atunci când ne dezarmăm inimile”.
Și în cele ale lui Korsia, care au amintit că „pacea nu este pur și simplu absența războiului”, ci necesită dreptate, încredere și respect pentru demnitatea umană: „Nu este suficient să o iubim în teorie: trebuie să ieșim în întâmpinarea ei”. În cele din urmă, Sugitani, care a rememorat cei 40 de ani ai spiritului de la Assisi, care a ajuns până în Japonia, unde se organizează întâlniri anuale de rugăciune pentru pace din 1987. Un drum care continuă și astăzi, alimentat de credința că este posibil să se construiască o „globalizare a păcii”, capabil să unească „numeroasele gesturi de pace, mari și mici, care se săvârșesc zilnic în întreaga lume”.
Strigătul Sudanului
Iar urgența acestei provocări, în special pentru oamenii care suferă, a fost subliniată de mărturia activistei sudaneze Hala Al-Karib, care a atras atenția asupra tragediei din Sudan, „cea mai gravă criză umanitară din lume”, de care, însă, mai ales în această parte a lumii, „nu toată lumea este conștientă”. Exact acum un an, a avut loc masacrul de la el Fasher, în Darfurul de Nord. După aproximativ 18 luni de asediu din partea Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), ONU a documentat că ofensiva finală a dus la cel puțin 6.000 de morți și sute de cadavre lăsate pe străzi: acte care au fost caracterizate drept crime împotriva umanității, epurare etnică și dovezi de genocid. De aceea, către un Occident prea adesea surd și distras în fața unei astfel de crize, activista sudaneză a denunțat uciderea a mii de civili, persecuția etnică, violurile, disparițiile forțate și înrobirea femeilor și fetelor.
De asemenea, și mai presus de toate, la această suferință privește întâlnirea de la Assisi. Evenimentul va continua până marți, 27 octombrie, cu rugăciunea interconfesională și ceremonia de închidere în piața inferioară a Bazilicii „Sfântul Francisc”. Toate acestea în conformitate cu speranța pe care Leon al XIV-lea o exprimase cu câteva ore mai devreme la Angelus: „Să continuăm să ne rugăm pentru pace”, deoarece „niciodată până acum nu a fost atât de evident că războaiele, pe lângă faptul că seamănă moarte și distrugere, sărăcesc și dăunează lumii”.
Guglielmo Gallone
(După Vatican News, 25 octombrie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
