În Angelus din 10 august 2025, Papa Leon al XIV-lea a îndemnat credincioșii să investească comoara vieții în fapte de milostenie și iubire, subliniind importanța generozității față de cei nevoiași. Papa a salutat și semnarea Declarației Comune de Pace dintre Armenia și Azerbaidjan, cerând totodată pace în Haiti.
Cu ocazia a 80 de ani de la bombardamentele atomice, Episcopul de Hiroshima, Mons. Alexis Mitsuru Shirahama, a solicitat demascarea naturii inumane a armelor nucleare. Într-un text pentru Vatican News, el a subliniat necesitatea unui drum comun pentru o lume fără aceste arme, în contextul creșterii cheltuielilor militare nucleare și al erodării regimului de neproliferare.
În cateheza de miercuri, 6 august 2025, Papa Leon al XIV-lea a meditat asupra pregătirii Cinei Pascale a lui Isus, subliniind că iubirea este o alegere conştientă. Pontiful a invitat credincioșii să își pregătească inimile pentru a-l primi pe Domnul, transformând gesturile de disponibilitate și iertare în spații ale prezenței divine.
Papa Leon al XIV-lea a transmis un mesaj pentru a 80-a aniversare a bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki. În mesajul său, Papa subliniază importanța construirii unei lumi mai sigure și a promovării păcii, adresându-se în mod special supraviețuitorilor hibakusha. El reiterează că războiul este întotdeauna o înfrângere pentru omenire și îndeamnă la respingerea iluziei securității bazate pe distrugerea reciproc asigurată.
Cu ocazia comemorării a 77-a aniversare a bombardamentului atomic de la Hiroshima, Secretarul General ONU și Papa Francisc au avertizat asupra pericolului armelor nucleare. În contextul războiului din Ucraina, se subliniază necesitatea dezarmării și respingerea echilibrului terorii.
La 76 de ani de la bombardamentele atomice, Arhiepiscopul de Nagasaki, Mons. Takami, subliniază necesitatea dezarmării nucleare. Interviu publicat pe 6 august 2021, în contextul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, care simbolizează pacea și speranța.
Comunitatea catolică din Japonia a participat vineri, 21 mai 2021, la o celebrare mariană la Nagasaki, în cadrul Maratonului Rozariului pentru sfârșitul pandemiei. Articolul prezintă istoria devoțiunii mariane în Japonia, legată de aparițiile de la Lourdes și de martirii creștini niponi.
În cadrul Angelusului din 9 august 2020, Papa Francisc a meditat asupra Evangheliei lui Matei, invitând credincioșii să aibă încredere în Dumnezeu chiar și în momentele de încercare. Pontiful a reînnoit apelul pentru o lume liberă de arme nucleare, la 75 de ani de la bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki, și a exprimat solidaritatea cu Libanul după catastrofa din Beirut.
Cu ocazia a 75-a aniversare a bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, Papa Francisc reafirmă că utilizarea armelor nucleare este imorală și cere dezarmarea totală. Mesajul subliniază necesitatea construirii unei lumi fără arme nucleare, într-un context de instabilitate globală și noi amenințări.
Episcopii catolici din SUA și Japonia au lansat un apel comun pentru abolirea imediată a armelor nucleare și ratificarea Tratatului de non-proliferare. Materialul video, realizat cu ocazia a 75 de ani de la bombardamentele din Hiroshima și Nagasaki, subliniază necesitatea de a ne aminti de tragedii pentru a ne angaja ferm în favoarea păcii și a demnității umane.
Articolul comemorează liturgic pe 6 februarie pe sfinții Paul Miki și 25 de însoțitori martiri din Japonia. Textul prezintă istoria creștinismului în Japonia, de la misiunea lui Francisc Xaveriu la persecuțiile sângeroase și martiriul din 1597, subliniind reziliența credinței în fața a două secole de opresiune.
În audiența generală din 27 noiembrie 2019, Papa Francisc a făcut bilanțul călătoriei apostolice în Thailanda și Japonia. Pontiful a mulțumit autorităților și popoarelor primite cu căldură, subliniind importanța dialogului interreligios, a protecției vieții și a păcii, în special în contextul memoriei bombardamentelor atomice din Hiroshima și Nagasaki.
În zborul de întoarcere din Thailanda și Japonia, Papa Francisc a ținut o conferință de presă, abordând teme precum necesitatea contemplării în societatea occidentală, condamnarea posesiei și utilizării armelor nucleare, precum și situația financiară a Vaticanului. Pontiful a reafirmat că folosirea armelor nucleare este imorală și a subliniat importanța siguranței în energia nucleară.
Articolul analizează evoluția poziției magisteriului Bisericii Catolice privind armele nucleare, în lumina devastării Hiroshimei și Nagasaki. De la Pius al XII-lea la Francisc, pontifii au condamnat consecvent războiul nuclear, solicitând o reorientare morală și dezarmare progresivă pentru a proteja umanitatea.
În parcul Atomic Bomb Hypocenter Park din Nagasaki, Papa Francisc a rostit un mesaj despre armele nucleare, subliniind incompatibilitatea păcii cu posesia acestora. Pontiful a îndemnat la o etică globală de solidaritate și cooperare, respingând frica și neîncrederea ca baze pentru stabilitate. El a cerut liderilor politici să renunțe la doctrinele nucleare și să investească în dezvoltarea umană integrală, promovând o cultură a vieții și a reconcilierii.
În cadrul călătoriei apostolice în Japonia, Papa Francisc a depus un omagiu sfinților martiri la Nishizaka Hill, Nagasaki. Părintele Sfânt a subliniat că acest sanctuar nu vorbește despre moarte, ci despre triumful vieții și al Evangheliei, chemând la o cultură care să apere viața și să promova libertatea religioasă.
În cadrul Călătoriei Apostolice în Japonia, Papa Francisc a rostit rugăciunea Angelus în Nagasaki, duminică, 24 noiembrie 2019. Textul include rugăciunile tradiționale și o încheiere pentru cei adormiți, tradusă de pr. Mihai Pătrașcu.
În cadrul Călătoriei Apostolice în Japonia, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie duminică, 24 noiembrie 2019, la Stadionul de baseball din Nagasaki, cu prilejul Solemnității lui Cristos Regele Universului.
În contextul vizitei papei Francisc în Japonia, de la 23 la 26 noiembrie 2019, ÎPS Tarciziu Isao Kikuchi, arhiepiscop de Tokyo, subliniază importanța respectării vieții umane și a mesajului de pace. Arhiepiscopul abordează teme precum dezarmarea nucleară, reconvertirea în energii regenerabile și dialogul între națiuni.
Într-o conversație cu Vatican Insider, nunțiul apostolic în Japonia, arhiepiscopul Joseph Chennoth, reflectează asupra vizitei papei Francisc. Pontiful va ajunge în Japonia între 23 și 26 noiembrie 2019, vizitând Tokyo, Hiroshima și Nagasaki, într-o călătorie marcată de bucurie, recunoștință și un puternic apel pentru pace și dezarmare nucleară.
Articolul prezintă vizita papei Francisc în Japonia, programată pentru 23-26 noiembrie 2019, cu accent pe mesajul de iubire și speranță. Arhiepiscopul de Tokyo, Mons. Tarciziu Isao Kikuchi, subliniază importanța protejării vieții umane și a respectului față de cei marginalizați, într-o societate confruntată cu singurătatea și violența.
În Angelus din 9 august 2015, Papa Francisc a meditat asupra Evangheliei lui Ioan, explicând semnificația Pâinii Vieții și importanța credinței ca relație cu Isus. Papa a invitat la rugăciune pentru pace, marcând aniversarea bombardamentelor atomice din Hiroshima și Nagasaki, și a exprimat îngrijorare pentru situația din El Salvador.
Articolul prezintă martiriul celor douăzeci și șase de creștini din Japonia, executați la Nagasaki pe 5 februarie 1597. Printre ei se număra Paul Miki, primul japonez intrat în ordinul iezuit. Evenimentul marchează începutul persecuțiilor împotriva creștinilor în țară și este comemorat anual la Dealul Martirilor.
Articolul comemorează martirii japonezi canonizați, executați la Nagasaki pe 5 februarie 1597, inclusiv Cosmas Takeya, făuritor de săbii. Reflecția explorează simbolistica săbiei ca instrument al păcii și iubirii divine, în contrast cu violența seculară, subliniind curajul martirilor care au pecetluit credința cu sângele.
Articolul comemorează martirii din Extremul Orient, în special pe Thomas Kasaki, un adolescent de 13 ani, martirizat la Nagasaki în 1597. Textul prezintă scrisoarea sa de adio către mamă, un model de curaj și credință, și subliniază importanța păstrării tradiției creștine în fața persecuțiilor.
Articolul reflectă asupra bombardamentului atomic de la Hiroshima din 6 august 1945, povestind supraviețuirea lui Mizuha Kikuzaki și misiunea fiicei sale, Shiho Burke, de a transmite generațiilor tinere mesajul iertării și al păcii. Se menționează și Summitul pentru Pacea Lumii de la Muntele Hiei din 3 august 2012.
Articolul evocă martiriul celor 26 de creștini, conduși de Paul Miki, răstigniți la Nagasaki pe 5 februarie 1597. Reflecția subliniază curajul, credința și jertfa lor, care au păstrat vie credința creștină în Japonia timp de secole, simbolizând primăvara Învierii.
Articolul reflectă asupra bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki din august 1945, folosind mărturia preotului Pedro Arrupe. Subliniază importanța credinței înfăptuite prin fapte și solidaritatea cu cei suferinzi, în contextul poruncii de a nu lua numele Domnului în deșert.
Articolul reflectă asupra suferinței supraviețuitorilor bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, cunoscuți ca "Hibakusha". Prin povestea Sadako Sasaki și a celorlalți supraviețuitori, textul subliniază importanța păcii mondiale și rezistența credinței în fața ororilor războiului.
Articolul reflectă asupra prezenței tinerilor japonezi la Ziua Mondială a Tineretului din Madrid, subliniind rezistența credinței catolice în Japonia. Deși doar 1% din populație este catolică, acest procent este rodul martiriului și al unei istorii de suferință și speranță, simbolizată de „cămașa de perle” a Fecioarei Maria.
Articolul reflectă asupra bombardamentului atomic de la Nagasaki din 9 august 1945, evidențiind impactul asupra comunității catolice din districtul Urakami. Se analizează suferința și credința supraviețuitorilor, precum Takashi Nagai, care au văzut în tragedie o jertfă providențială pentru pace.
Articolul reflectă asupra bombardamentului atomic de la Hiroshima din 6 august 1945, prin prisma relatării părintelui Pedro Arrupe. Autorul compară Transfigurarea cu suferința cauzată de război, subliniind că răul nu este o forță egală cu binele, ci o revoltă împotriva binelui absolut, care aduce doar suferință nevinovaților.
Articolul evocă martiriul a 26 de creștini, inclusiv al lui Paul Miki, executați la Nagasaki pe 5 februarie 1597. Narativul alternează între perspectiva unui tată care își pierde fiul și cea a unui cercetător modern, subliniind rezistența credinței în fața persecuției și a tragediei istorice.
