Papa în Japonia. ÎPS Kikuchi, arhiepiscop de Tokyo: "Nu oricărei folosiri a nuclearului, da respectării fiecărei vieţi umane"

De M. Chiara Biagioni şi Patrizia Caiffa

Un cuvânt de speranţă şi chemare puternică la respectarea fiecărei vieţi umane. Mereu, şi atunci când este slabă. Un mesaj pentru pace şi o cerere adresată liderilor politici să preţuiască mereu calea dialogului. Un nu clar spus folosirii armelor nucleare şi o invitaţie reînnoită de a reconverti centralele nucleare în centre de producere a energiilor renovabile. Acestea sunt punctele-cheie ale unei călătorii care-l va duce timp de numai trei zile aici în Japonia pe papa Francisc, de la 23 la 26 noiembrie. Îl prezintă pe fiecare, în sediul arhiepiscopiei, în faţa catedralei "St. Mary" unde se va desfăşura întâlnirea cu 3.000 de tineri, arhiepiscopul de Tokyo şi preşedinte al Caritas Japonia, monseniorul Tarciziu Isao Kikuchi. Tânăr şi dinamic, a petrecut opt ani din viaţa sa ca paroh în Ghana şi vorbeşte perfect engleza. Răspunde la toate întrebările fără nicio ezitare, chiar şi la cele cu implicaţii politice mai mari. Printre catolicii japonezi (anuarul Conferinţei Episcopale Japoneze vorbeşte de 440.893 de persoane răspândite în 777 parohii în toată ţara), este multă aşteptare şi pentru că au trecut 38 de ani de la vizita lui Ioan Paul al II-lea în Japonia. Un program dens în întâlniri şi acţiuni importante îl va aştepta pe papa Francisc în această ţară. Chiar dacă lipsesc puţine zile până la sosirea pontifului aici atenţia opiniei publice şi a mass-media este centrată pe ceremoniile de întronare a împăratului foarte iubit Naruhito, şef spiritual suprem al şintoismului, în desfăşurare de multe săptămâni.

Care este mesajul cel mai aşteptat de la papa?

Respectaţi viaţa umană şi să aveţi speranţă pentru viitor. Aici persoanele şi mass-media sunt foarte atente la mesajul de pace şi pentru abolirea armelor nucleare pe care îl va face papa la Hiroshima şi Nagasaki. Cred că la Tokyo va putea avea mare rezonanţă tema protejării vieţii umane. Aşteptăm de la papa cuvinte de încurajare pentru tineri, pentru ca să poată găsi speranţă pentru viitor. Mă gândesc la persoanele care decid să se sinucidă şi la persoanele bătrâne care trăiesc singure, abandonate. Adesea mor fără ca nimeni să nu se îngrijească de ele. Mă gândesc la copiii, chiar foarte mici, care iau singuri mijloacele de transport pentru a merge la şcoală. În Japonia avem şi cazuri de copii abuzaţi şi bătuţi de adulţi. Unii mor şi îşi iau viaţa. Viaţa este ameninţată şi este în joc valoarea vieţii umane. Şi acest lucru îl putem vedea şi în modul în care persoanele tratează persoanele cu dezabilităţi. În urmă cu trei ani, în oraşul Yokohama, au fost ucişi 19 invalizi într-o casă de îngrijire. Femeia tânără care i-a ucis a spus că trebuiau să moară pentru că nu contribuie cu nimic în societate şi guvernul cheltuie prea mulţi bani pentru a se îngriji de ei. Conform ei nu meritau să trăiască.

La Nagasaki şi Hiroshima papa şi liderii religioşi vor lansa un mesaj de pace. Însă în această perioadă este în desfăşurare un proces de militarizare a ţării, cu tentativa de a abroga articolul 9 din Constituţia pacifistă. Sunteţi îngrijoraţi?

Japonia a menţinut articolul 9 din Constituţie, care este foarte important. Însă politicienii încearcă să pună mâna pe această parte a textului constituţional pentru că a crescut tensiunea în această zonă geografică între Japonia şi Coreea şi între Japonia şi Coreea de Nord. Este greu de desfăcut nodurile care provoacă această tensiune şi responsabilii noştri politici vor să militarizeze ţara şi pentru a face asta trebuie să abolească articolul 9. Japonia are arme însă folosirea lor este permisă numai pentru autoapărare. Ar vrea să permită folosirea armelor şi pentru a lupta. Este o problemă foarte mare. Noi episcopii cerem guvernului să se abţină de la orice atitudine de agresiune şi să aleagă mereu calea dialogului cu celelalte ţări.

Ce s-a întâmplat cu lecţia lui Hiroshima şi Nagasaki? A fost uitată?

În urmă cu 38 de ani mesajul lui Ioan Paul al II-lea a fost foarte puternic. Şi japonezii l-au primit şi l-au înţeles foarte bine. Mai ales atunci când papa a spus că războiul este lucrare a omului. Este distrugere a vieţii umane. Este moarte. Însă când Ioan Paul al II-lea a venit aici, printre politicieni erau şi unii care au trăit al doilea război mondial şi îl înţelegeau foarte bine. Acum noile generaţii nu ştiu ce este războiul, nu l-au văzut niciodată.

Ce poate spune papa Francisc acestei noi generaţii?

Cred că este important să spună mai ales liderilor politici că dialogul este o prioritate de preferat mereu în locul ciocnirii şi că este responsabilitatea politicii să nu creeze ziduri, ci punţi. Speranţa este ca papa să repropună şi aici în Japonia cultura dialogului şi a întâlnirii.

Guvernul ascultă Biserica Catolică, deşi o minoritate foarte mică, abia 0,4% din populaţie?

Se pare că da. Chiar dacă suntem o minoritate, suntem ascultaţi pentru că Biserica Catolică este o realitate internaţională şi papa Francisc este o personalitate recunoscută la nivel mondial, deci sunt atenţi la ceea ce spunem.

Credeţi că vizita papei va putea avea impact puternic la nivel intern?

Cu siguranţă da. Japonia este un arhipelag, deci avem tendinţa de a ne izola de restul lumii. Politica internaţională se limitează adesea să-i observe pe ceilalţi. Sfântul Părinte care vine aici în Japonia atrage în mod inevitabil atenţia mondială. Foarte probabil papa va avea o viziune critică în privinţa modernităţii, care nu este criticată aici în Japonia. Suntem concentraţi mai mult pe noi înşine decât pe restul lumii. Cred că papa Francisc va putea ajuta să deschidem minţile asupra temelor precum schimbarea climatică, migranţii, sărăciile şi să ne facă să reflectăm asupra modului în care modernitatea a schimbat societatea.

Şi apoi va fi mesajul despre armele nucleare. Se va ajunge mai devreme sau mai târziu la o totală eliminare a lor?

Guvernul japonez a vorbit de mai multe ori despre eliminarea armelor nucleare dar nu s-au unit cu Tratatul de la Durban despre dezarmarea nucleară şi motivul este pentru că japonezii sunt foarte legaţi de Statele Unite şi SUA a spus desigur nu abolirii. Este greu de ajuns la o eliminare totală. Sursele oficiale ale guvernului neagă existenţa de arme nucleare în Japonia, dar nu ştim dacă este adevărat. Ştim că există baze militare SUA în toată Japonia. Se vorbeşte despre siguranţă naţională. Cunoaştem toţi lecţia trecutului, însă liderii politici nu au curajul să facă acest pas spre eliminarea armelor nucleare. Sunt sigur că papa Francisc va spune şi că a crea un arsenal nuclear este un păcat. Este imoral. Mesajul este adresat mai ales Statelor Unite şi Rusiei. Episcopii japonezi au făcut şi un apel împotriva folosirii civile a nuclearului.

În această perioadă la Fukushima guvernul predispune un plan de reîntoarcere la energiile renovabile. Ce părere aveţi?

Există peste 50 de centrale de energie nucleară în toată ţara. Am văzut ce s-a întâmplat la Fukushima cu cutremurul şi tsunami. Japonia este o ţară deosebit de expusă la cutremure. Nu putem să ne permitem acest tip de tehnologii pe care nu le putem controla. Guvernul şi companiile au spus mereu că nu sunt probleme şi că totul este sub control, că nu se poate întâmpla nimic. Dar noi am văzut ce s-a întâmplat. Deci noi considerăm că astăzi, cel puţin, nu este posibil să se menţină acest tip de tehnologii în Japonia fără a risca dezastre teribile, pentru populaţie şi pentru teritoriu. Acum, la Fukushima, se lucrează pentru demontarea reactorului dar nimeni nu ştie cât timp va fi necesar. Unii spun chiar 40 de ani. Deci este o responsabilitate pentru generaţiile viitoare să renunţe la nuclear. Cu privire la planul de reîntoarcere în teritoriul Fukushima, guvernul este serios şi angajat. Însă lumea business-ului nu este mulţumit deoarece cu energia nucleară se fac mulţi bani, deci fac orice pentru a menţine această tehnologie.

De ce nu va merge papa la Fukushima?

Şi eu voiam să-l duc la Fukushima. A fost o mare discuţie cu privire la acest punct. Pentru că dacă l-am fi dus acolo exista riscul ca papa să poată fi folosit de guvern pentru a spune că regiunea Fukushima este sigură. Ar fi fost ca şi cum s-ar spune: "vedeţi, şi papa poate să meargă la Fukushima, nu sunt probleme". Deci exista riscul de a-l folosi pentru a face propagandă. Adevărul este că există părţi din Fukushima în care persoanele nu se pot întoarce. Zone care nu sunt deloc locuibile.

Aţi fost vreodată acolo? După dumneavoastră, zona este sigură?

Avem la Minami-soma o bază Caritas unde lucrează voluntarii. Se pot vedea case încă distruse de cutremurul din 2011, nelocuite. Nu s-a făcut nimic. Este ca şi cum ai intra într-un oraş fantomă. Este teribil. Unii vor să se întoarcă, însă alţii nu. Comunitatea este divizată. De fapt, cea mai mare parte a populaţiei este bătrână şi bolnavă. Are nevoie de îngrijiri şi în acel teritoriu nu sunt spitale, nu mai este nimic. Cu privire la siguranţă există opinii diferite, chiar şi printre oamenii de ştiinţă. Unii spun că nu sunt probleme. În schimb alţii consideră că este periculos. Motiv pentru care nu ştim în cine să credem. Eu cred că nu este sigură.

Dumneavoastră sunteţi şi preşedinte al Caritas Japonia. Ce aşteptaţi de la prezenţa papei?

Prezenţa Bisericii Catolice prin voluntarii Caritas este un semn de speranţă pentru viitor. După dezastru au lucrat în acel loc ONG-uri, armata, guvernul. A fost o mobilizare foarte mare însă după aceea, unul după altul, au plecat. La 8 ani de la dezastru numai voluntarii Caritas au rămas şi persoanele au învăţat să aprecieze prezenţa Bisericii Catolice. Acum vine conducătorul Bisericii Catolice şi prezenţa sa va lumina lucrarea unei Biserici care n-a uitat niciodată şi nici n-a lăsat singure persoanele aflate în dificultate. Se poate spune că Biserica a fost un semn al lui Dumnezeu pentru această ţară.

Biserica Catolică este o minoritate. Primul ministru încearcă să ducă înainte un proces de naţionalizare a ţării încercând să facă din şintoism religia oficială. Sunteţi îngrijoraţi?

Tradiţia şintoistă se află sub cultura japoneză şi este foarte greu să se distingă religia şi cultura. Persoanele nu sunt angajate conştient în religie, ci respectă tradiţiile şintoiste. Şi rolul religios al împăratului este strâns legat de sistem. Conform Constituţiei împăratul este simbolul naţiunii, însă naţiunea trebuie să fie neutră faţă de toate religiile. Este foarte greu de despărţit cele două lucruri. Pentru că Naruhito este împărat şi şef suprem al şintoismului. Noi ca Biserică, după Constituţie, avem libertate de credinţă, cult, asociere. Avem şi scutirea de taxe pe proprietate. Deci suntem recunoscuţi. Însă dacă noi atacăm sau criticăm acest sistem întemeiat pe împărat suntem criticaţi imediat şi dur de opinia publică. Motiv pentru care suntem ţinuţi să ne menţinem într-un echilibru delicat. Oricum avem un raport bun cu familia imperială. Sunt mulţi catolici care lucrează în birourile din palatul imperial. Cred că vizita papei va putea să-i apropie pe japonezi de Biserica Catolică.

(După agenţia SIR, 23 noiembrie 2019)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu