|
| © Vatican Media |
La optzeci de ani după dezastrul atomic care a lovit Japonia, Monseniorul Alexis Mitsuru Shirahama încredinţează la mass-media vaticane un text care adună reflecţii şi speranţe: să începem un drum comun pentru o lume fără acest tip de arme.
"Biserica Catolică din oraşele bombardate are datoria să se roage, să-şi ridice glasul şi să acţioneze ca răspuns la dorinţa supravieţuitorilor, de acum în vârstă". Episcopul de Hiroshima, Alexis Mitsuru Shirahama, a împărtăşit cu mass-media vaticane un text care adună toate speranţele sale şi toate reflecţiile sale într-o zi atât de simbolică precum aceea din a optzecea aniversare a bombardamentelor atomice lansate de Statele Unite asupra Hiroshimei şi Nagasaki. El descrie o Biserică conştientă atât de o dramă, cât şi de o moştenirea: "Ca o comunitate creştină activă în zonele lovite de bombă - ne relatează el - simţim profund această responsabilitate şi continuăm să ne întrebăm cu privire la misiunea noastră: puterea distructivă a armelor nucleare de astăzi o depăşeşte cu mult pe aceea a bombelor lansate acum 80 de ani. Problema nu mai este numai numărul de focoase nucleare. Chiar şi un singur dispozitiv nuclear ar avea consecinţe devastatoare de neimaginat pentru omenire şi pentru mediu. Noi trebuie să facem cunoscut lumii istoriile persoanelor care au îndurat daune în timpul producţiei şi dezvoltării armelor nucleare şi să le oferim sprijin".
Ameninţarea nucleară de astăzi
Cuvinte curajoase în faţa unui context geopolitic care vorbeşte despre erodarea regimului de neproliferare: în 2024, pentru prima dată, cheltuielile celor nouă puteri nucleare ale lumii au depăşit pragul de 100 de miliarde de dolari, după cum a arătat Campania Internaţională pentru Abolirea Armelor Nucleare. 3.169 de dolari pe secundă, 274 de milioane de dolari pe zi şi 1,9 miliarde de dolari pe săptămână: cheltuieli similare ar fi putut hrăni, timp de aproape doi ani, cele 345 de milioane de persoane care se confruntă cu cele mai severe niveluri de foamete din lume. Mai mult, criza internaţională pare să se extindă şi în opinia publică: sondajul ECFR din iunie anul trecut a dezvăluit că 60% dintre polonezi, 62% dintre portughezi şi 54% dintre spanioli susţin ideea unui factor naţional de descurajare nucleară. În timp ce 14% dintre germani favoriza energia nucleară în 2021, acest număr a crescut acum la 39%. Potrivit Ministerului Mediului, Italia are 32.663,1 metri cubi de deşeuri radioactive, o creştere de 5% faţă de 2022. Şi apoi există un alt risc, evidenţiat de Monseniorul Shirahama: "Pe lângă cele cinci state deţinătoare de arme nucleare care sunt parte din Tratatul de neproliferare nucleară (TNP), apar şi alte state deţinătoare de arme nucleare, iar dezarmarea ulterioară devine din ce în ce mai dificilă. În faţa teoriei descurajării, care justifică deţinerea de arme nucleare, trebuie să demascăm natura inumană a armelor nucleare, să ne rugăm pentru abolirea lor, să dialogăm şi să acţionăm împreună".
Un pelerinaj al păcii
Trecerea de la vorbe la fapte este imediată şi se bazează pe un drum care trebuie întreprins împreună: monseniorul Shirahama ne relatează întâlnirea care a avut loc marţi, 5 august, la care au participat arhiepiscopul Francesco Escalante Molina, nunţiu apostolic în Japonia; cardinalul Robert Walter McElroy, arhiepiscop de Washington; cardinalul Blase Cupich, arhiepiscop de Chicago; episcopii de Incheon, Uijongbu şi Chuncheon (Coreea de Sud); cardinalul Tarcisius Isao Kikuchi, arhiepiscop de Tokyo şi alţi episcopi japonezi. Mai ales, au fost prezenţi mai mulţi hibakusha, "cei care au fost loviţi de bombardament". Pelerinajul, care a început ieri [5 august] la Catedrala Memorială a Păcii Mondiale din Hiroshima, se va încheia pe 10 august cu un dialog ecumenic şi un simpozion academic la Catedrala Urakami din Nagasaki. "În 2023 - a declarat arhiepiscopul Shirahama - am înfiinţat Alianţa pentru o Lume fără Arme Nucleare (PWNW) împreună cu Arhidieceza de Santa Fe şi de Seattle, printre cele mai afectate din Statele Unite, şi cu Arhidieceza de Nagasaki, începând un drum comun pentru o lume fără arme nucleare". În declaraţia comună citită ieri [5 august], semnatarii şi-au reiterat respingerea "oricărei justificări care prezintă bombardamentele atomice ca mijloc pentru a pune capăt unui război", angajându-se să "lărgească la nivel internaţional cercul păcii şi al solidarităţii".
Vocile papilor
Fundamentale în acest sens au fost mesajele pontifilor care, în ultimele decenii, au acordat o atenţie tot mai mare destinului locurilor lovite şi profund afectate de astfel de acte brutale: "Atât Papa Ioan Paul al II-lea, pe 25 februarie 1981, cât şi Papa Francisc, pe 24 noiembrie 2019, au vizitat Hiroshima, lansând apeluri puternice pentru abolirea armelor nucleare, iar astăzi şi Papa Leon ne-a transmis un mesaj - continuă Monseniorul Shirahama. Misiunea noastră se bazează pe cele trei porunci etice lansate de Papa Francisc în discursul său din Parcul Memorial al Păcii de la Hiroshima din 24 noiembrie 2019: să ne amintim de daunele cauzate de energia nucleară, să mergem împreună pentru a preveni noi dezastre şi să protejăm împotriva ameninţărilor nucleare".
Angajarea Conferinţei Episcopilor Japonezi
Această angajare este departe de a fi izolat, aşa cum demonstrează declaraţia episcopilor catolici din Japonia privind abolirea armelor nucleare, publicată în iunie anul trecut: "Ca urmaşi ai evangheliei lui Cristos, alegem să căutăm pacea prin dialog şi să garantăm respectarea vieţii şi a demnităţii tuturor persoanelor. Prin urmare, cerem abolirea completă a armelor nucleare", scriu episcopii, deoarece "lumea ar trebui să poată alege o pace fără arme nucleare".
Guglielmo Gallone
(După Vatican News, 6 august 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
