Enciclica 'Magnifica humanitas' a Papei Leon al XIV-lea pune în lumină umanitatea lui Cristos ca prototip al omenirii. Articolul analizează provocările epocii digitale și ale inteligenței artificiale, invitând la discernământ pentru a nu pierde demnitatea umană în fața progresului tehnologic.
Articolul analizează evoluția devoțiunii Via Crucis, de la meditațiile medievale asupra Pătimirii până la stabilizarea celor paisprezece stațiuni în secolele XVII-XVIII. Se explorează influența pelerinajelor, a iconografiei și a practicii franciscane, culminând cu instituționalizarea tradiției în Colosseum în 1750.
În data de 3 aprilie 2026, la Colosseum, a avut loc celebrarea Via Crucis condusă de Papa Leon al XIV-lea. Meditațiile, scrise de pr. Francesco Patton, O.F.M., reflectă asupra pașilor lui Isus spre Calvar, invitând la o implicare profundă a credincioșilor în suferința și iubirea lui Cristos.
În Duminica Floriilor, Papa Leon al XIV-lea a prezidat celebrarea solemnă de la Roma, subliniind în omilie că Isus este Rege al păcii. Pontiful a îndemnat la depunerea armelor și a respins violența, chemând la reconciliere și milă pentru victimele războiului.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin de Ierusalim, a condus duminică după-amiază rugăciunea pentru pace în Ghetsemani, în Duminica Floriilor. El a subliniat că războiul a întrerupt drumul festiv și a cerut fraternitate, pace și reconciliere în mijlocul suferinței.
În perioada 23 februarie - 2 martie 2026, un grup de pelerini din Parohia "Sfânta Ana" Lespezi, însoțiți de trei preoți, a realizat un pelerinaj în Țara Sfântă. Traseul a inclus Nazaret, Lacul Genezaret, Betleem și Ierusalim, culminând cu participarea la Sfânta Liturghie în Grădina Ghetsimani, în contextul tensiunilor din regiune.
În prilejul Epifaniei Domnului, Papa Leon al XIV-lea a oficiat Sfânta Liturghie și a închis Porța Sfântă a Bazilicii. În omilia sa, Pontiful a subliniat contrastul dintre bucuria magilor și tulburarea Ierusalimului, îndemnând credincioșii să devină pelerini ai speranței și să nu se lase înfricoșați de noul pe care Dumnezeu îl aduce în lume.
La Vatican, cu ocazia a 60 de ani de la Nostra aetate, Papa Leon al XIV-lea a reafirmat că Biserica nu tolerează antisemitismul. Dr. Sarah Bernstein a subliniat necesitatea dialogului interreligios și a speranței în fața crizelor actuale.
Papa Leon al XIV-lea a adresat un discurs participanților la Jubileul Ordinului Ecvestru al Sfântului Mormânt din Ierusalim, subliniind importanța pelerinajului, a speranței și a slujirii în Locurile Sfinte. Pontiful a încurajat cavalerii și doamnele să fie păzitori ai mormântului lui Cristos, prin încredere, caritate și bucuria speranței.
În cateheza de sâmbătă, 6 septembrie 2025, Papa Leon al XIV-lea a subliniat că a spera înseamnă a săpa, folosind exemplul împărătesei Elena, mama lui Constantin cel Mare. Pontiful a explicat că, asemenea Elenei care a descoperit Sfânta Cruce, credincioșii sunt chemați să caute comoara Împărăției lui Dumnezeu prin smerenie și efort spiritual, spărgând crusta superficialității pentru a găsi valoarea care modifică toate valorile.
Patriarhii Pizzaballa și Teofil au relatat, la o conferință de presă din 22 iulie 2025, despre vizita pastorală în Gaza. Ei au descris devastarea și suferința, dar și demnitatea și speranța locuitorilor, reînnoind angajamentul pentru o pace justă și ajutoare urgente.
Articolul demontează mitul conform căruia data de 25 decembrie pentru Crăciun ar fi fost aleasă pentru a înlocui sărbătoarea păgână Sol Invictus. Se argumentează că această dată era deja prezentă în tradiția creștină din secolele II-III, fiind o oportunitate de uniformizare liturgică, nu o mașinațiune.
Papa Francisc a publicat prefața pentru cartea-interviu „Ca un pelerinaj”, scrisă de custodele din Țara Sfântă, pr. Francesco Patton. Volumul, prezentat la Bologna pe 29 septembrie 2024, evidențiază misiunea Custodiei de pace și dialog în regiunea conflictuală.
În omilia sa de la solemnitatea Adormirii Maicii Domnului, 15 august 2024, Custodele Țării Sfinte, părintele Francesco Patton, a prezentat-o pe Maria ca profeție a unei lumi noi, în care cei umili să trăiască în pace, iar pământul să nu mai fie obiect de război, ci un dar de îngrijit.
Papa Francisc a adresat un discurs delegației Patriarhiei Ecumenice, în cadrul sărbătorii Sfinților Petru și Paul din 28 iunie 2024. Pontiful a subliniat importanța dialogului teologic și a unității dintre Bisericile catolică și ortodoxă, reamintind pelerinajul comun din 2014 la Ierusalim și chemând la pace în Orientul Mijlociu și Ucraina.
Papa Francisc a transmis mesajul urbi et orbi de Paște 2024, invitând la pace și speranță în mijlocul conflictelor globale. Pontiful a adresat un gând special victimelor războaielor din Israel, Palestina, Ucraina și Siria, subliniind necesitatea reconcilierii și respectării dreptului internațional. Mesajul a fost tradus de pr. Mihai Pătrașcu.
La 60 de ani de pelerinajul Papei Paul al VI-lea în Țara Sfântă, cardinalul Pierbattista Pizzaballa subliniază importanța întâlnirii cu Patriarhul Atenagora. Evenimentul a deschis drumul dialogului ecumenic, reînnoit în 2014 de Papa Francisc și Patriarhul Bartolomeu, simbolizând un neîntrerupt drum de unitate.
Patriarhii și conducătorii Bisericilor din Ierusalim au transmis un mesaj comun cu ocazia Crăciunului, cerând încetarea violențelor în Țara Sfântă. Ei subliniază suferințele provocate de război și invită la pace, dreptate și milostivire, inspirându-se din nașterea lui Isus în mijlocul dificultăților.
Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarh latin de Ierusalim, a condamnat bombardamentele din Gaza, afirmând că acestea nu reprezintă o soluție. El a solicitat deschiderea de coridoare umanitare pentru a ajuta populația civilă și a subliniat necesitatea unei păci durabile, bazată pe coexistența palestinienilor și a israelienilor.
În sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, părintele custode al Țării Sfinte, pr. Francesco Patton, publică o reflecție despre forța vindecătoare a Crucii. Articolul subliniază importanța regăsirii adevăratei Cruci și a semnificației sale profunde în conștiința creștină.
Papa Francisc a salutat participanții la colocviul Grupului Comun de Lucru pentru Dialog, subliniind importanța compasiunii față de Ierusalim. Pontiful a invocat lacrimile lui Isus pentru cetatea sfântă, chemând la o iubire care transcende ideologiile și la coexistența pașnică între evrei, creștini și musulmani.
Oficiul Diecezan pentru Pelerinaje organizează un pelerinaj în Israel pe urmele lui Isus și ale Mariei, în perioada 1-8 august 2023, sub coordonarea pr. Pavel Chelaru. Programul include vizitarea locurilor sfinte din Betleem, Nazaret, Galileea și Ierusalim, cu cazare și mese asigurate. Prețul este de 1300 euro.
Articolul prezintă o cateheză biblică despre evenimentul Rusaliilor, descris în Faptele Apostolilor. Se subliniază coborârea Duhului Sfânt ca moment al nașterii Bisericii și al darului limbilor, care conferă unitate în diversitate și deschid misiunea universală a comunității creștine.
Articolul evocă legătura profundă a cardinalului Martini cu Ierusalimul, văzut ca simbol al Bisericii primare și al revelației divine. Tradus din L'Osservatore Romano, textul subliniază importanța reîntoarcerii la esența credinței prin dialog, rugăciune și întâlnire cu celelalte religii în orașul sfânt.
În cadrul Angelusului din 26 iunie 2022, Papa Francisc a subliniat necesitatea unei hotărâri ferme în urmarea lui Isus, respingând creștinismul superficial. Pontiful a îndemnat la răbdare și blândețe în fața contrarietăților, evitând mânia și dorința de răzbunare. De asemenea, a exprimat îngrijorarea pentru situația din Ecuador și Haiti, unde o soră a fost ucisă, și a rugat pentru poporul ucrainean afectat de război.
Articolul prezintă figura profetesei Hulda, menționată în 2 Regi 22,14, care a jucat un rol crucial în timpul reformelor regelui Iosia. Discretă și ascultătoare, Hulda a interpretat corect voia divină, contribuind la cea mai mare trezire spirituală din istoria Israelului. Textul subliniază importanța ascultării de cuvântul lui Dumnezeu transmis prin ea.
În alocuțiunea de la Regina Caeli din 9 mai 2021, Papa Francisc a explicat că rodul rămânerii în iubirea lui Isus este iubirea însăși, care izvorăște din Tatăl. Pontiful a subliniat necesitatea de a iubi prin fapte, nu doar prin cuvinte, și a rugat pentru pace în Ierusalim, Kabul și Columbia, precum și pentru victimele atentatului de la Kabul.
Patriarhul Teofil al III-lea subliniază importanța ritului Focului Sacru din Sâmbăta Sfântă, care marchează anticiparea Învierii lui Cristos. Interviu publicat în L'Osservatore Romano, 30 aprilie 2021, despre unitatea creștină și semnificația ecumenică a ceremoniei.
În a treia duminică a Paștelui, Papa Francisc a meditat asupra întâlnirii cu Isus înviat în Cenacol, subliniind importanța de a-L privi, a-L atinge și a-L primi în Euharistie. Pontiful a proclamat fericiți cinci călugări martiri și a rugat pentru pace în Ucraina.
Articolul prezintă un moment liric dedicat Duminicii Floriilor, cu o poezie semnată de Ecaterina Croitor. Textul reflectă asupra intrării lui Isus în Ierusalim, chemând la iertare, vindecare și transformare sufletească, în contextul sărbătorii pașcale.
Articolul prezintă poezia lirică „Osana!” semnată de Emil Bejan, inspirată de Intrarea Domnului în Ierusalim. Textul evocă atmosfera sărbătorii, mulțimea care îl întâmpină pe Isus și reflecția personală a autorului asupra credinței, pocăinței și slujirii.
Adunarea mişcării Focolarelor a ales-o pe Margaret Karram, o arabă creştină din Haifa, ca nouă preşedinte. Anunţul a fost făcut la 1 februarie 2021, după aprobarea Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă. Karram o înlocuieşte pe Chiara Voce, care a condus mişcarea timp de 12 ani.
Papa Francisc l-a numit pe Monseniorul Pierbattista Pizzaballa, în vârstă de 55 de ani, ca al zecelea patriarh latin de Ierusalim. Noul patriarh, membru al Ordinului Fraților Minori, a fost administrator apostolic al Patriarhiei din 2016. Jurisdicția sa se extinde asupra credincioșilor catolici de rit latin din Israel, Palestina, Iordania și Cipru.
Patriarhii și conducătorii Bisericilor din Ierusalim publică un mesaj comun pentru Paște, în contextul pandemiei de Covid-19. Ei subliniază că învierea lui Cristos este o sursă de speranță și mângâiere, chemând la reînnoire și solidaritate în fața suferinței și a izolării.
Cu ocazia aniversării unui an de la semnarea Documentului despre Fraternitatea Umană, Cardinalul Miguel Ángel Ayuso Guixot subliniază responsabilitatea noastră de a educa o nouă generație la pace și conviețuire. Articolul explorează importanța dialogului interreligios în Orientul Mijlociu și necesitatea cetățeniei depline pentru creștini.
La 16 august 2019, la vârsta de 91 de ani, a trecut la Domnul sora M. Xaveria Jelitzka, SMCB. Născută în 1927, a trăit exodul germanilor din Europa de Est și a intrat în Congregația Surorilor Milostive ale Sfântului Carol Borromeu în 1951. A activat ca învățătoare în Egipt și a fost superioară în Cairo și Ierusalim. Distinsă cu Bundesverdienstkreuz, a rămas unită cu Episcopia de Iași.
Conducătorii Bisericilor din Ierusalim au organizat un protest la poarta Jaffa, pe 11 iulie 2019, împotriva deciziei Curții Supreme israeliene de a respinge apelul Patriarhiei Greco-Ortodoxe privind exproprierea bunurilor creștine. Patriarhul Teofil al III-lea a condamnat tentativele de a denatura integritatea cartierului creștin.
Comunitățile creștine de la Ierusalim au semnat acordul pentru a doua fază a lucrărilor de restaurare a Sfântului Mormânt. Proiectul, finanțat de entități publice și private, vizează consolidarea temeliilor și a pavimentului bisericii, sub supravegherea unui comitet comun și a specialiștilor italieni.
Articolul prezintă o reflecție teologică la Duminica Învierii, bazată pe Evanghelia după Ioan. Se subliniază importanța învierii lui Cristos, mormântul gol fiind martorul tăcut al acestui eveniment. Credința creștină se bazează pe prezența lui Isus glorificat, nu pe absența sa din mormânt.
Articolul reflectă asupra Duminicii Floriilor din anul 2019, subliniind smerenia lui Isus și jertfa Sa pentru mântuirea umană. Prin prisma Evangheliei, se evidențiază contrastul dintre mândria lui Adam și ascultarea lui Cristos, care S-a golit de Sine până la moartea pe cruce. Textul invită la meditație asupra iubirii divine și la recunoașterea lui Isus ca Domn și Mântuitor.
Reflecție la Duminica Floriilor din 2019, care pune în lumină intrarea triumfală a lui Isus în Ierusalim, instituirea Euharistiei și pătimirea Sa. Articolul subliniază iubirea lui Cristos până la sfârșit și chemarea la întâlnirea cu privirea Sa plină de compasiune.
În zborul de întoarcere din Maroc, Papa Francisc a subliniat importanța construirii de punți, nu de ziduri, pentru dialogul interreligios și pace. Papa a condamnat cruzimea față de migranți, avertizând că cei care construiesc bariere devin prizonierii lor. De asemenea, a abordat tema pedofiliei, insistând asupra necesității unei abordări care să combine măsurile concrete cu lupta spirituală.
Cu ocazia vizitei apostolice în Maroc, Papa Francisc și Regele Mohamed al VI-lea au semnat un apel comun privind Ierusalimul. Liderii religioși și politici au subliniat importanța protejării Orașului Sfânt ca patrimoniu comun al umanității și loc de întâlnire pentru credincioșii celor trei religii monoteiste, promovând dialogul și coexistența pașnică.
Articolul prezintă un fragment din introducerea cărții "Cele șapte cuvinte ale lui Isus pe cruce" de cardinalul Gianfranco Ravasi. Autorul analizează reconstrucția cronologică a evenimentelor din Vinerea Mare a anului 30, bazată pe ipotezele neotestamentaristului John P. Meier. Textul explorează mărturiile istorice despre moartea lui Isus, citând din "Antichități iudaice" ale lui Iosif Flaviu și "Analele" lui Tacitus, pentru a confirma relevanța istorică a crucificării sub Ponțiu Pilat.
O reflecție teologică despre sensul ajunului Crăciunului, subliniind venirea lui Isus ca împlinire a așteptării omenirii și chemarea la misiune. Articolul evidențiază harul mântuirii, convertirea și vestirea Evangheliei, invitând credincioșii să trăiască bucuria adevărată prin credință și iubire.
Papa Francisc l-a primit pe președintele palestinian Mahmoud Abbas, subliniind necesitatea unei angajări reînnoite a comunității internaționale pentru reactivarea procesului de pace și soluționarea celor două state. Cele două părți au discutat și despre statusul Ierusalimului.
În 2018, Ţara Sfântă înregistrează un record de pelerinaj, cu peste 538.000 de credincioși până în prezent, conform Custodiei Franciscane. Creșterea este vizibilă, în special pentru pelerinii din SUA și Italia. Mons. Marcuzzo subliniază că pelerinii sunt ambasadori ai păcii, iar prezența lor aduce speranță și sprijin comunităților locale.
Monseniorul Pierbattista Pizzaballa, administrator al patriarhiei latine de Ierusalim, a declarat la o conferință din 9 iunie 2018 că Acordurile de la Oslo s-au epuizat și trebuie căutate noi căi de dialog. El a subliniat situația disperată din Fâșia Gaza și importanța Zilei ecumenice de rugăciune pentru pace la Bari, convocată de Papa Francisc.
În solemnitatea Rusaliilor, mii de pelerini și credincioși locali au celebrat în Ierusalim, începând cu vigilia de rugăciune pentru pace și dreptate de sâmbătă, 19 mai 2018. Mons. Pizzaballa a invitat la unirea în rugăciune pentru pacea Ierusalimului, eveniment care a avut ecou în întreaga lume.
Guvernul israelian a anunțat suspendarea taxelor municipale contestate de Bisericile din Ierusalim, care au determinat închiderea Sfântului Mormânt. O comisie de experți va fi înființată pentru a găsi o soluție durabilă la această dispută fiscală.
