Excelenţei Sale

domnul Vladimir Putin

preşedinte al Federaţiei Ruse

În anul în curs, dumneavoastră aveţi onoarea şi responsabilitatea de a prezida grupul celor mai mari douăzeci de economii mondiale. Sunt conştient că Federaţia Rusă a participat la acest grup încă de la crearea sa şi a desfăşurat mereu un rol pozitiv în promovarea guvernabilităţii finanţelor mondiale, profund lovite de criza începută în 2008.

Contextul actual, deosebit de interdependent, cere un cadru financiar mondial, cu reguli proprii drepte şi clare, pentru a dobândi o lume mai dreaptă şi solidară, în care să fie posibil să se învingă foamea, să se ofere tuturor o muncă demnă, o locuinţă frumoasă şi asistenţa sanitară necesară. Preşedinţia dumneavoastră a G20 pentru anul în curs a asumat angajarea de a consolida reforma organizaţiilor financiare internaţionale şi de a ajunge la un consens cu privire la standardele financiare adaptate circumstanţelor de astăzi. Cu toate acestea, economia mondială se va putea dezvolta realmente în măsura în care va fi în măsură să permită o viaţă demnă tuturor fiinţelor umane, de la cei mai bătrâni la copiii aflaţi încă în sânul matern, nu numai cetăţenilor din ţările membre ale G20, ci fiecărui locuitor al pământului, chiar şi celor care se află în situaţii sociale mai dificile sau în locuri mai risipite.

În această optică, apare clar că în viaţa popoarelor conflictele armate constituie mereu negarea deliberată a oricărei posibile înţelegeri internaţionale, creând diviziuni profunde şi răni sfâşietoare care cer mulţi ani pentru a se reface. Războaiele constituie refuzul practic de a se angaja pentru a ajunge la acele mari ţinte economice şi sociale pe care şi le-a dat comunitatea internaţională, cum sunt, de exemplu, Millennium Development Goals. Din păcate, multele conflicte armate care astăzi încă mai chinuiesc lumea ne prezintă, în fiecare zi, o dramatică imagine de lipsuri, foame, boli şi moarte. De fapt, fără pace nu există niciun tip de dezvoltare economică. Violenţa nu duce niciodată la pace, condiţie necesară pentru această dezvoltare.

Întâlnirea şefilor de stat şi de guvern din cele douăzeci de economii mari, care reprezintă două treimi din populaţie şi 90% din PIB mondial, nu are siguranţa internaţională ca scop principal al său. Totuşi, nu va putea să nu reflecteze asupra situaţiei din Orientul Mijlociu şi îndeosebi din Siria. Din păcate, doare să constatăm că prea multe interese de parte au prevalat de când a început conflictul sirian, împiedicând să se găsească o soluţie care să evite masacrul inutil la care asistăm. Liderii statelor din G20 să nu rămână inerţi în faţa dramelor pe care le trăieşte deja de prea mult timp iubita populaţie siriană şi care riscă să aducă noi suferinţe unei regiuni atât de încercate şi nevoiaşe de pace. Lor tuturor şi fiecăruia dintre ei adresez un apel cordial pentru ca să ajute la găsirea căilor pentru a depăşi diferitele contrapoziţii şi să părăsească orice pretenţie zadarnică a unei soluţii militare. Mai degrabă să existe o nouă angajare de a urmări, cu curaj şi determinare, o soluţie paşnică prin intermediul dialogului şi negocierii între părţile interesate cu sprijinul unanim al comunităţii internaţionale. În afară de asta, este o datorie morală a tuturor guvernelor din lume să favorizeze orice iniţiativă menită să promoveze asistenţa umanitară dată celor care suferă din cauza conflictului înlăuntrul şi în afara ţării.

Domnule preşedinte, sperând că aceste reflecţii pot să constituie o contribuţie spirituală valoroasă pentru întâlnirea voastră, mă rog pentru un rezultat rodnic al lucrărilor G20. Invoc binecuvântări îmbelşugate asupra întâlnirii de la Sankt Petersburg, asupra tuturor participanţilor, asupra cetăţenilor din toate statele membre şi asupra tuturor activităţilor şi angajărilor preşedinţiei ruse a G20 în anul 2013.

Cerându-vă să vă rugaţi pentru mine, profit de oportunitate pentru a exprima, domnule preşedinte, cele mai înalte sentimente de stimă.

Din Vatican, 4 septembrie 2013

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu