Vineri, 9 mai 2014, în Sala Consistoriului din Palatul Apostolic, Sfântul Părinte Francisc a primit în audienţă pe membrii Consiliului Conducătorilor Executivi pentru Coordonarea Naţiunilor Unite [UN System Chief Executives Board for Coordination (JJE/CEB)] reuniţi la Roma pentru întâlnirea semestrială de coordonare strategică. Publicăm în continuare discursul pe care papa l-a adresat secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, şi celorlalţi conducători prezenţi la întâlnire:
Domnule secretar general,
Doamnelor şi domnilor,
Am plăcerea să vă spun bun-venit, domnul secretar general şi înalţi conducători ai organismelor, fondurilor şi programelor ONU şi ale organizaţiilor specializate, reuniţi la Roma pentru întâlnirea semestrială de coordonare strategică a "Consiliului Conducătorilor Executivi ai sistemului Naţiunilor Unite".
Este semnificativ că această întâlnire se realizează la puţine zile după solemna canonizare a predecesorilor mei, sfinţii papi Ioan al XXIII-lea şi Ioan Paul al II-lea. Ei ne inspiră cu pasiunea lor faţă de dezvoltarea integrală a persoanei umane şi faţă de înţelegerea dintre popoare, evidenţiată şi prin multele vizite ale lui Ioan Paul al II-lea la organizaţiile din Roma şi călătoriile sale la New York, Geneva, Viena, Nairobi, Pairs şi Aja.
Mulţumesc, domnule secretar general, pentru cuvintele dumneavoastră cordiale de prezentare. Mulţumesc vouă tuturor, care sunteţi principalii responsabili ai sistemului internaţional, pentru marile eforturi realizate în favoarea păcii mondiale şi a respectării demnităţii umane, a ocrotirii persoanei, în special a celor mai săraci sau a celor mai slabi, şi a dezvoltării economice şi sociale armonioase.
Rezultatele Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, în special în domeniul educaţiei şi al diminuării sărăciei extreme, reprezintă şi o confirmare a valabilităţii muncii de coordonare a acestui Consiliu al Conducătorilor Executivi. Totuşi, nu trebuie să se piardă din vedere - în acelaşi timp - că popoarele merită şi speră roade şi mai bune.
Tocmai funcţia de conducere de a nu se conforma niciodată la rezultatele obţinute, ci să se angajeze de fiecare dată mai mult, pentru că tot ceea ce a fost obţinut se asigură numai încercând să se obţină ceea ce încă mai lipseşte. În cazul organizării politice şi economice mondiale, ceea ce lipseşte este mult, dat fiind faptul că o parte importantă a omenirii continuă să fie exclusă de la beneficiile progresului şi, de fapt, izolată ca fiinţe umane de categoria a doua. Viitoarele Obiective ale dezvoltării sustenabile ar trebui formulate, deci, cu generozitate şi curaj, pentru ca să ajungă efectiv să aibă incidenţă asupra cauzelor structurale ale sărăciei şi foamei, să obţină ulterioare rezultate substanţiale în favoarea ocrotirii ambientului, să garanteze o muncă decentă pentru toţi şi să dea o ocrotire adecvată familiei, element esenţial al oricărei dezvoltări economice şi sociale sustenabile. Este vorba, îndeosebi, de a sfida toate formele de nedreptate, opunându-se "economiei excluderii", "culturii rebutului" şi "culturii morţii", care, din păcate, ar putea ajunge să devină o mentalitate acceptată în mod pasiv.
Pentru acest motiv, vouă, care reprezentaţi cele mai înalte instanţe ale cooperării mondiale, aş vrea să vă amintesc un episod de acum circa 2000 de ani, relatat în Evanghelia sfântului Luca1: întâlnirea lui Isus Cristos cu bogatul vameş Zaheu, care a luat o decizie radicală de împărtăşire şi de dreptate când conştiinţa sa a fost trezită de privirea lui Isus. Acesta este spiritul care ar trebui să fie la originea şi la sfârşitul fiecărei acţiuni politice şi economice. Privirea, adesea fără glas, a acelei părţi din omenirea respinsă, lăsată în urmă, trebuie să mişte conştiinţa operatorilor politici şi economici şi să ducă la alegeri generoase şi curajoase, care să aibă rezultate imediat, ca acea decizie a lui Zaheu. Acest spirit de solidaritate şi de împărtăşire conduce oare toate gândurile noastre şi toate acţiunile noastre? Mă întreb.
Astăzi, îndeosebi, conştiinţa despre demnitatea fiecărui frate, a cărui viaţă este sacră şi inviolabilă de la concepere până la sfârşitul natural, trebuie să ne facă să împărtăşim, cu totală gratuitate, bunurile pe care providenţa le-a pus în mâinile noastre, fie că sunt bogăţii materiale fie că sunt opere ale inteligenţei şi spiritului, şi să redăm cu generozitate şi belşug ceea ce pe nedrept poate că am refuzat altora.
Episodul lui Isus Cristos şi Zaheu ne învaţă că promovarea unei deschideri generoase, eficace şi concrete faţă de necesităţile celorlalţi trebuie să fie mereu mai presus de sistemele şi de teoriile economice şi sociale. Isus nu-i cere lui Zaheu să-şi schimbe locul de muncă, nici să denunţe propria activitate comercială; îl induce doar să pună totul, în mod liber dar imediat şi fără discuţie, în slujba oamenilor. Toate aceste îmi permit să afirm, urmându-i pe predecesorii mei2, că progresul economic şi social drept se poate obţine numai conjugând capacităţile ştiinţifice şi tehnice cu o angajare de solidaritate constantă, însoţită de o gratuitate generoasă şi dezinteresată la toate nivelele. De aceea la această dezvoltare dreaptă vor contribui fie acţiunea internaţională, angajată să obţină o dezvoltare umană integrală în favoarea tuturor locuitorilor planetei, fie redistribuirea legitimă a beneficiilor economice din partea statului, fie colaborarea indispensabilă a activităţii economice private şi a societăţii civile.
Astfel, în timp ce vă încurajez să continuaţi în această muncă de coordonare a activităţilor Organismelor internaţionale, care este un serviciu adus tuturor oamenilor, vă invit să promovaţi împreună o adevărată mobilizare etică mondială care, dincolo de orice diferenţă de crez sau de opinie politică, să răspândească şi să aplice un ideal comun de fraternitate şi de solidaritate, în special faţă de cei mai săraci şi de cei excluşi.
Invocând călăuzirea divină asupra muncii consiliului vostru, cer şi o binecuvântare specială a lui Dumnezeu pentru dumneavoastră domnule secretar general, pentru toţi preşedinţii, directorii şi secretarii generali reuniţi aici şi pentru tot personalul de la Naţiunile Unite din de la celelalte Agenţii şi Organizaţii internaţionale împreună cu respectivele lor familii. Multe mulţumiri.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Note
1 Lc 19,1-10.
2 Cf. Benedict al XVI-lea, Caritas in veritate, 6,24-20 etc.; Sfântul Ioan Paul al II-lea, Sollicittudo rei socialis, 42-43 şi Centesimus annus, 43.
