"Despre sărăcie, climă şi imigraţie gândim ca papa". Interviu cu John Kerry, secretarul de stat al SUA
De Paolo Mastrolilli
Ajutoarele militare pe care Rusia le trimite regimului lui Assad riscă să provoace "o confruntare cu coaliţia anti-Isis care acţionează în Siria". Este avertismentul pe care-l lansează secretarul de stat american John Kerry, în acest interviu acordat ziarului "La Stampa" pentru a discuta temele vizitei în Statele Unite a papei Francisc, care în ziua de 23 septembrie 2015 urma să fie la Casa Albă.
SUA şi Sfântul Scaun au lucrat împreună cu succes cu privire la diferite teme de interes comun, de la Cuba la Orientul Mijlociu. De ce este importantă vizita Pontifului? Vedeţi posibilitatea de a elimina embargoul împotriva Havanei, şi care sunt următoarele iniţiative de pace asupra cărora aţi putea colabora în viitor?
"Sunt profund de satisfăcut pentru modul în care priorităţile de politică externă ale Statelor Unite şi bunele oficii ale Sfântului Scaun coincid cu privire la multe teme. Sunt recunoscător pentru rolul Sanctităţii Sale în restabilirea relaţiilor cu Cuba. A fost instrumental ca să încurajeze colocviile care au dus la reapropiere şi vom continua să căutăm sprijinul său în timp ce dezvoltăm relaţia bilaterală. Vom continua colaborarea cu Sfântul Scaun pentru a înfrunta actuala criză a refugiaţilor şi pe cele viitoare, şi instabilitatea dată de schimbările climatice. Vom lucra în domenii precum dialogul interreligios, a favoriza dezvoltarea, a promova drepturile umane, a preveni traficul de fiinţe umane".
În Mediterana există o gravă criză datorită migraţiilor. Consideraţi că Europa şi SUA trebuie să facă mai mult pentru a-i primi pe refugiaţi?
"Noi suntem profund îndureraţi pentru pierderea tragică de vieţi umane în Mediterana. Practica traficanţilor de a încărca persoane vulnerabile în ambarcaţiuni periculoase este deplorabilă. Aceasta este o zonă de cooperare şi dialog între SUA, Sfântul Scaun şi alţii din regiune. Migraţiile şi imigraţia sunt la inima priorităţilor noastre comune pentru drepturile umane şi bunăstarea populaţiilor mai vulnerabile şi marginalizate din lume. Criza din Europa va cere cooperarea cu toate ţările din continent şi restul comunităţii internaţionale, pentru a garanta că persoanele sunt sigure, sunt tratate cu umanitate împărtăşită şi să înfruntăm sursa problemei, adică criza din Siria. Înţelegem provocările enorme pe care statele europene le înfruntă şi apreciem eforturile continue pentru a căuta un răspuns coordonat. Orice abordare a crizei trebuie să aibă ca ţintă să salveze şi să protejeze vieţile, să asigure că drepturile umane ale tuturor migranţilor şi refugiaţilor sunt respectate şi să promoveze politici de migraţie ordonate şi umane. SUA au furnizat peste 4,1 miliarde de dolari în asistenţă umanitară de la începutul crizei siriene - mai mult decât oricare alt donator - pentru a înfrunta condiţiile teribile în care află 7,6 milioane de refugiaţi în interiorul Siriei, şi peste 4 milioane de refugiaţi în regiune, îndeosebi în Liban, Turcia, Iordania, Irak şi Egipt. Am creat şi un grup de lucru pentru a coordona răspunsurile departamentului de stat la criza europeană a migraţiilor şi refugiaţilor şi pentru a garanta că vom fi pregătiţi pentru orice criză asemănătoare în alte părţi ale lumii. Mărind sprijinul dat asistenţei umanitare şi protecţiei în Siria şi în ţările vecine, mai puţini refugiaţi vor decide să se mute şi vor fi capabili să se întoarcă acasă mai uşor când se va termina conflictul. Statele Unite au decis să mărească semnificativ numărul refugiaţilor sirieni pe care îi vor accepta anul viitor. Ne aşteptăm să primim cel puţin 10.000 în 2016. A admite mai mulţi refugiaţi sirieni în SUA este numai parte a soluţiei, dar eu cred că această decizie politică este coerentă cu responsabilitatea noastră morală de a face mai mult".
Mulţi refugiaţi vin din Siria. Strategia raidurilor aeriene şi antrenarea opozanţilor poate să obţină obiectivul de a înfrânge Isis şi a da Damascului un guvern mai bun, evitând riscul unei confruntări militare cu Rusia care trimite ajutoare de război lui Assad?
"Războiul din Siria este o criză de siguranţă şi umanitară. Noi lucrăm strâns cu o coaliţie de peste 60 de parteneri pentru a obţine obiectivul nostru comun de a degrada şi în sfârşit de a înfrânge Isis şi a pune capăt conflictului printr-o tranziţie politică în Siria care s-o îndepărteze de preşedintele Assad. Brutalitatea regimului - pe care Rusia îl susţine - a alimentat creşterea extremismului. Acest lucru este contrar însuşi obiectivului declarat de Moscova pentru o mai mare acţiune internaţională împotriva lui Isis. Eu am exprimat ministrului de externe rus Serghei Lavrov preocupările Statelor Unite cu privire la sprijinul militar al Moscovei pentru regimul lui Assad. Aceste acţiuni ar putea provoca o escaladare ulterioară a conflictului şi să ducă la o mai mare pierdere de vieţi nevinovate, să mărească fluxul de refugiaţi şi să rişte o confruntare cu coaliţia anti-Isis care acţionează în Siria. Dar este important şi ca noi să vorbim cu ruşii, pentru a încerca să evităm înţelegerile greşite şi să deconflictualizăm acţiunile forţelor noastre".
Sărăcia şi inegalitatea economică sunt o problemă crescândă în toată lumea. Cum pot Statele Unite şi Sfântul Scaun să lucreze împreună pentru "a pune economia în slujba popoarelor", aşa cum a spus recent Papa Francisc?
"Mulţi în lume sunt inspiraţi de atenţia Sanctităţii Sale faţă de cei marginalizaţi şi dezavantajaţi. SUA şi Sfântul Scaun împărtăşesc convingerea că toate persoanele au demnitate şi valoare egală şi trebuie să ne străduim să ajutăm orice fiinţă umană să realizeze pe deplin propriile potenţialităţi în viaţă. Ca parte a «Policy Directive on Global Development» a preşedintelui Obama, noi dezvoltăm şi întărim diferite parteneriate existente, inclusiv pe cele dintre organizaţii şi instituţii de afiliere religioasă, şi gândim în manieră inovatoare la modul în care să înfruntăm interesul comun de a obţine o creştere economică inclusivă şi a rezolva provocări precum ameninţările la adresa siguranţei globale, prosperitatea şi sustenabilitatea ambientală. Suntem încurajaţi de succesele lui «Millennium Development Goals», tip diminuarea semnificativă a populaţiei mondiale care trăieşte în sărăcie extremă. La fel suntem încurajaţi de încheierea pozitivă a negocierilor cu privire la o ambiţioasă, inclusivă Post-2015 Development Agenda, care marchează un moment cheie în consensul internaţional cu privire la o viziune comună pentru o lume mai bună, care să ofere oportunităţi celor mai vulnerabili şi să pună planeta pe un drum sustenabil. Suntem fericiţi să participăm săptămâna următoare la Summit-ul ONU pentru adoptarea Post-2015 Development Agenda, şi a marca drumul pentru dezvoltarea popoarelor de pe glob pentru deceniile viitoare".
În enciclica sa Laudato si', Sfântul Părinte a tratat tema îngrijirii casei noastre comune. La sfârşitul anului se va ţine la Paris United Nations Climate Change Conference: ce mai lipseşte pentru a încheia un acord global cu privire la climă?
"A ajunge la o înţelegere ambiţioasă şi durabilă ar fi un pas istoric înainte în lupta împotriva schimbărilor climatice. Un acord just, care să se aplice la toate ţările, să fie focalizat asupra reducerii emisiilor de gaz şi asupra construirii rezilienţei, să includă puternice măsuri de responsabilitate şi verificare şi să asigure actuala asistenţă financiară şi tehnică pentru cel care are nevoie, este la îndemână. A-l încheia ar trimite un semnal clar şi necesar pieţelor şi societăţii civile că naţiunile din lume înfruntă schimbările climatice şi nu se va mai întoarce înapoi. Comunitatea internaţională trebuie să perceapă această oportunitate. Avem cu adevărat posibilitatea de a ne îndrepta spre o economie globală cu joasă emisie de carbon, sustenabilă, şi dacă pierdem această ocazie consecinţele se vor extinde la fiecare naţiune de pe pământ. Vestea bună este că ştim cu va trebui să fie un acord final. Pentru a începe, va trebui să reducă emisiile cât mai eficient posibil. Primul pas pentru ţări este să prezinte obiective naţionale puternice şi urgente. Acordul va trebui să conţină solide măsuri de verificare, pentru ca toţi să poată vedea cum aplică ţările obiectivele lor. În afară de asta, este foarte importantă adaptarea. Ţările trebuie să producă planuri eficace şi să le aplice pentru a construi rezilienţa la impactul schimbărilor climatice. În plus, acordul trebuie să fie just pentru toţi şi aderent la o lume dinamică şi în evoluţie. În sfârşit, rezultatul trebuie să asigure asistenţă economică puternică şi durabilă, menită să susţină eforturile de adaptare ale celor mai vulnerabili, cum sunt micile state insulare şi cele africane, construind pe măsurile robuste luate în ultimii ani. Desigur, nimeni nu gândeşte că va fi uşor să se ajungă la un acord la Paris. Însă dacă suntem inteligenţi şi fiecare naţiune se angajează nu numai să reprezinte poziţiile sale, ci să caute cu adevărat un teren comun respectând preocupările şi imperativele celorlalţi, nu am îndoieli că putem reuşi".
(După Vatican Insider, 23 septembrie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
