|
| © Vatican Media |
Papa va duce în Asia şi Oceania apropiere şi pace
de Massimiliano Menichetti
Patru ţări îl aşteaptă pe papa care, de la 2 la 13 septembrie, va fi între Asia şi Oceania, pentru a duce lumina lui Cristos. Va fi martor de dialog pentru a construi o realitate fraternă şi solidară. Cardinalul secretar de stat Pietro Parolin, în ajunul celei de-a 45-a călătorii apostolice, a reafirmat la mass-media vaticane centralitatea apropierii în pontificatul Papei Francisc şi a subliniat că pacea într-o lume rănită de războaie şi violenţe se construieşte în întâlnire, intrând în relaţie cu sinceritate şi dând la o parte egoisme. Cardinalul nu va pleca astăzi cu avionul papal, pentru că marţi, 3 septembrie, va celebra la Schiavon, în provincia Vicenza, înmormântarea mamei Ada, decedată la 31 august la vârsta de 91 de ani. Acest interviu a fost realizat la 27 august.
Eminenţă, papa se pregăteşte să plece în călătoria cea mai lungă a pontificatului: va vizita Indonezia, Papua Noua Guinee, Timorul de Est şi Singapore. Care sunt speranţele lui Francisc?
Prima speranţă pe care Papa Francisc o poară în inimă este aceea a întâlnirii: să întâlnească personal populaţiile din ţările pe care le va vizita. Cu alte cuvinte, este vorba de a declina încă o dată tema apropierii, a proximităţii care caracterizează atât de mult stilul pontificatului său şi pentru care călătoriile apostolice sunt o exprimare relevantă: apropiere pentru a asculta, apropiere pentru a lua asupra sa dificultăţile, suferinţele şi aşteptările oamenilor, apropiere pentru a duce tuturor bucuria, mângâierea şi speranţa evangheliei. Parafrazându-l pe Sfântul Paul, v-aş spune că cu cât sunt mai îndepărtate - geografic - ţările în care merge, cu atât mai mult Sfântul Părinte simte în inimă această urgenţă.
Indonezia este ţara musulmană cea mai populată din lume: aici Biserica este angajată în a întări fraternitatea în mărturia într-o realitate pluralistă care înfruntă şi probleme sociale şi politice. Prezenţa succesorului lui Petru va putea ajuta acest parcurs de unitate?
Teritoriile pe care papa le va vizita sunt caracterizate de o multiplicitate de culturi, de confesiuni şi de tradiţii religioase. Sunt realităţi cu adevărat pluraliste! Mă gândesc îndeosebi la Indonezia, unde, graţie şi lui Pancasila, cele cinci principii pe care se sprijină naţiunea, raporturile între diferitele grupuri au fost trăite până acum, în mod fundamental, prin acceptarea celuilalt, prin respectul reciproc, prin dialog, prin moderaţie. Împotriva oricărei tendinţe de a altera această situaţie, împotriva oricărei tentaţii de radicalism, prezent din păcate în fiecare parte a lumii, cuvântul Sfântului Părinte şi gesturile sale vor fi o invitaţie puternică şi urgentă de a nu abandona drumul şi vor contribui la susţinerea şi încurajarea fraternităţii, care este, aşa cum îi place lui să spună, unitate în diferenţă. În lumina acestui principiu trebuie înfruntate şi problemele sociale şi politice care provoacă acest mare arhipelag.
În Papua Noua Guinee pontiful va întâlni popoare cu o tradiţie antică, o credinţă puternică. În acest loc foarte bogat în resurse şi foarte sărac, unde natura este necontaminată, se înfruntă provocările schimbărilor climatice, dar şi a exploatării şi a corupţiei. Port Moresby este considerat unul din cele mai periculoase oraşe din lume. Vizita Papei va duce o direcţie nouă?
Da, nu lipsesc şi în Papua Noua Guinee semnele contradicţiei: bogăţiei extraordinare a resurselor i se opune adesea o mare sărăcie, provocată de nedreptate, de corupţie, de inegalităţile politice şi economice, aşa cum frumuseţea necontaminată a creaţiei trebuie să se confrunte cu dramaticele consecinţe ale schimbărilor climatice şi ale exploatării nediscriminate a bunurilor naturii. Papa Francisc intenţionează să alimenteze toate eforturile posibile - din partea instituţiilor politice, a religiilor, dar făcând apel şi la responsabilitatea fiecăruia - pentru a provoca o tresăltare de schimbare, în sensul unei angajări vitale şi constante în direcţia dreptăţii, a atenţiei faţă de cei mai săraci şi a îngrijirii casei comune.
Timorul de Est va fi a treia etapă a călătoriei papale. Aici s-au trăit ani de suferinţă, până la independenţa petrecută în urmă cu 25 de ani. Ţara va intra anul viitor în ASEAN, dar rămân dezechilibre puternice între periferii şi centru. Ce mesaj va duce Francisc în acest loc unde credinţa şi istoria se împletesc în mod inseparabil?
Urmărind personal Timorul de Est în anii în care eram oficial al Secretariatului de Stat, am fost martor direct al suferinţelor care i-au marcat istoria. Aveam senzaţia că era vorba de o situaţie complet închisă, blocată. Prin urmare, am considerat mereu ca un soi de "miracol" ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, cu obţinerea independenţei. Credinţa creştină, care face din Timorul de Est prima ţară catolică din Asia, a desfăşurat un rol determinant în însoţirea eforturilor spre această ţintă. Mă gândesc acum că aceeaşi credinţă, şi printr-o formare spirituală mai aprofundată, trebuie să-i anime pe timorezi în transformarea societăţii, depăşind diviziunile, luptând în mod eficace împotriva inegalităţilor şi a sărăciei şi contrastând fenomene negative precum violenţa între grupurile de tineri şi încălcarea demnităţii femeilor. Prezenţa Sfântului Părinte va oferi cu siguranţă un impuls determinant în acest sens.
Ultima etapă a acestei călătorii va fi oraşul-stat Singapore, loc în care diferite religii convieţuiesc în armonie. În ce mod papa ar putea promova ulterior dialogul interreligios şi întări legăturile între diferitele comunităţi din ţară?
Singapore, ultimă etapă a călătoriei lungi, reprezintă un exemplu de convieţuire paşnică în societatea multiculturală şi multireligioasă de astăzi. Ne aflăm într-un oraş-stat care găzduieşte persoane care provin din orice parte a lumii, un mozaic de culturi diferite şi de tradiţii religioase şi spirituale. Papa Francisc va întâlni îndeosebi tinerii angajaţi în dialogul interreligios şi lor le va înmâna viitorul acestui drum, ca să devină protagonişti ai unei lumi mai fraterne şi paşnice.
Această călătorie în Asia ar putea să deschidă alte punţi şi să întărească ulterior relaţiile între Sfântul Scaun şi ţările asiatice?
Ca răspuns la această întrebare pornesc chiar de la Singapore, a cărui populaţie este în majoritate de etnie chineză şi care, prin urmare, constituie un loc privilegiat pentru a dialoga cu cultura şi cu poporul chinez în general. Indonezia, aşa cum s-a spus, este ţara musulmană cea mai populată: vizita la Jakarta va putea furniza o ocazie propice pentru o ulterioară întâlnire cu islamul, în componenta sa asiatică, dar nu numai. Două - în curând trei - dintre ţările implicate în vizita papală sunt membre ale ASEAN, o comunitate care cuprinde şi alte naţiuni importante din zonă ca, de exemplu, Vietnam şi Myanmar. Apropierea şi mesajul de pace pe care Papa Francisc le va duce în timpul acestei călătorii vor fi îndreptate şi spre toate aceste realităţi.
În acest moment de mari tensiuni internaţionale din cauza războaielor, îndeosebi în Ucraina şi Orientul Mijlociu, această vizită este de fapt o sămânţă de speranţă, dialog şi fraternitate. Cum se poate mări conştiinţa comunităţii internaţionale şi în mod concret să se construiască pacea într-o lume care pare să meargă spre o prăpastie?
Revin asupra conceptului de apropiere şi de proximitate amintit mai sus. Pentru a construi pacea este necesar să ne străduim să asumăm acele atitudini pe care fiecare călătorie apostolică le propune: să ne întâlnim, să ne privim în ochi şi să ne vorbim sincer. Întâlnirea directă, dacă este inspirată de căutarea binelui comun şi nu de interese particulare şi, la sfârşit, egoiste, poate să facă breşă chiar şi în inimile cele mai insensibile şi împietrite şi să facă posibil un dialog respectuos şi constructiv.
(După L'Osservatore Romano, 2 septembrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
