|
| © Vatican Media |
de Deborah Castellano Lubov
"Multe dintre bisericile noastre sunt pline în timpul Liturghiilor duminicale. Mulţi dintre asiaticii care emigrează în alte ţări menţin vie credinţa lor." Într-un interviu amplu cu mass-media vaticane, cardinalul Charles Maung Bo, arhiepiscop de Yangon (Myanmar) şi preşedinte al Federaţiei Conferinţelor Episcopale din Asia (FABC), schiţează un portret al credincioşilor din Asia şi Oceania pe care Papa Francisc îi va întâlni în timpul călătoriei sale apostolice în Indonezia, Papua Noua Guinee, Timor de Est şi Singapore. Călătoria este programată de la 2 la 13 septembrie şi marchează a 45-a călătorie apostolică internaţională a lui Jorge Mario Bergoglio, una din multele în Asia în cursul pontificatului său. Cardinalul Bo vorbeşte despre o Biserică vibrantă şi diversificată care, în pofida provocărilor politice, economice, sociale, ambientale şi culturale şi a faptului că "nu este întotdeauna uşor de a trăi credinţa creştină în unele părţi ale Asiei", "continuă nu numai să fie vie, ci şi dinamică în diferite moduri".
Papa Francisc se pregăteşte să facă a 45-a călătorie apostolică a sa în Asia şi Oceania. Cum evaluaţi importanţa acestei vizite?
Multe popoare din Asia aud numai vorbindu-se despre papa şi îl "văd" cu ajutorul mass-media digitale. Însă, pentru populaţie în general, papa este o figură un pic "îndepărtată". De aceea venirea papei în Asia nu numai că emoţionează, ci trezeşte şi un zel reînnoit şi un simţ reînnoit al credinţei, pentru că demonstrează că popoarele asiatice nu sunt departe de mintea şi de inima papei. Ceea ce este mai încurajator este că Papa Francisc a ales să-i viziteze pe cei mai mici, pe cei mai puţin cunoscuţi din lume, precum Papua Noua Guinee şi Timorul de Est, creând astfel o oportunitate pentru lume de a cunoaşte Bisericile din aceste ţinuturi.
Se vorbeşte despre ţări foarte diferite între ele: opulenţa din Singapore şi sărăcia din Papua Noua Guinee, Indonezia majoritar musulmană şi majoritatea catolică din fosta colonie portugheză din Timorul de Est. În ce mod diversitatea ţărilor asiatice face această vizită deosebit de semnificativă? Ce anume este interesant de observat?
Unicitatea Asiei este dată tocmai de diversitatea sa, în termeni de culturi, religii şi tradiţii. În timp ce creştinii sunt o minoritate în cea mai mare parte din ţările asiatice, cu excepţia Filipinelor şi a Timorului de Est, vedem o credinţă în creştere. Bisericile din Asia, deşi mici, sunt vibrante şi vii. Sfântul Părinte va putea atinge cu mâna diversitatea dinamică a Bisericilor asiatice şi credinţa oamenilor de acolo. Fie că e vorba de persoane bogate sau sărace, de majoritate sau de minoritate, credinţa poporului rămâne trainică în pofida diversităţilor provocărilor de înfruntat în diferitele ţări.
Ce poate învăţa Biserica universală de la Biserica din Asia?
Îmi vin în minte trei cuvinte: pace şi armonie, şi apoi ceea ce face pacea şi armonia o realitate, adică dialogul. În pofida numeroaselor provocări pe care Bisericile din Asia trebuie să le înfrunte, obiectivul nostru este de a căuta pace şi armonie. Toţi caută pace şi armonie şi pentru aceasta, în faţa oprimării politice, a sărăciei, a devastării climatice şi a multor altor situaţii, Biserica trebuie să colaboreze cu ceilalţi pentru a restabili pacea şi armonia în viaţa celor care sunt loviţi direct. În Asia învăţăm să colaborăm, să dialogăm şi să ne respectăm reciproc. Dar mai ales am învăţat să coexistăm ca fraţi şi surori în pofida dificultăţilor. Cred că parcursurile de pace şi armonie prin dialog sunt ceea ce Asia poate să ofere Bisericii universale.
În schimb, ce ne puteţi spune despre mărturia Bisericii asiatice?
Bisericile din Asia sunt vii şi vibrante. Este suficient a vedea că multe dintre bisericile noastre sunt pline în timpul Liturghiilor duminicale. Veţi observa că mulţi dintre asiaticii care emigrează în alte ţări menţin vie credinţa lor. Sunt misionarii noştri în aceste Biserici antice. Duc o speranţă şi un zel reînnoite în aceste "noi case" ale lor. Suntem şi martori din multe Biserici persecutate în Asia. Nu este întotdeauna uşor de a trăi credinţa creştină în unele părţi ale continentului. În pofida acestor provocări - politice, economice, sociale şi culturale - credinţa lor continuă să fie nu numai vie, ci şi dinamică în moduri diferite.
De ce anume este nevoie în Biserica din Asia sau în fiecare dintre aceste patru Biserici pe care le va vizita papa?
Este greu pentru mine să afirm ce anume are nevoie fiecare dintre Biserici, dar rugăciunea mea este ca vizita Sfântului Părinte să ducă la un zel reînnoit pentru credinţă şi la o deschidere reciprocă mai mare pentru a trăi în pace şi a ne îngriji unul de altul ca surori şi fraţi, fiecare atent la celălalt, făcând abstracţie de diferenţele pe care le putem avea.
Cât de importantă credeţi că va fi tema climei şi a îngrijirii ambientului, dat fiind că această porţiune a continentului este tot mai lovită de dezastre naturale provocate de criza climatică?
Efectele schimbării climatice sunt experimentate în mod devastator în Asia. Dat fiind că tema îngrijirii climei este la inima Sfântului Părinte, sunt sigur că va trata această temă. Noi nu mai putem fi spectatori, ci trebuie să fim implicaţi activ în promovarea îngrijirii climei pentru binele comun al tuturor. Şi Biserica din Asia trebuie să fie protagonistă în a aduce această schimbare în regiune şi în lume.
(După Vatican News, 16 august 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
