Cu Evanghelia vieţii şi a păcii
Colocviu cu cardinalul secretar de stat despre temele vizitei în Asia
De Massimiliano Menichetti
Papa Francisc se pregăteşte să facă în Thailanda şi Japonia a treizeci şi doua călătorie internaţională (19-26 noiembrie 2019). Am încredere că vizita mea va contribui să scoată în evidenţă importanţa dialogului interreligios" a subliniat papa adresându-se într-un video-mesaj poporului thailandez. Puternic avertismentul său în video-mesajul pentru Japonia în care a reafirmat imoralitatea armelor nucleare. Cu Francisc, în această călătorie apostolică, va fi ca de obicei şi cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, care în acest interviu la L'Osservatore Romano şi la Vatican News subliniază caracterul misionar al vizitei în aceste două ţări, care au o prezenţă catolică pe la 0,5%. Este a doua oară când un papă merge în Thailanda şi Japonia: sfântul Ioan Paul al II-lea a mers la Tokyo în 1981 şi la Bangkok în 1984.
Eminenţă, multe s-au schimbat în aceşti ani, ce ţări va găsi astăzi Francisc?
Cred că schimbările sunt mai ales cele referitoare la globalizare care s-a accentuat în toată planeta în aspectele sale pozitive, dar şi în aspectele sale mai puţin pozitive, ca să nu spunem negative. Astăzi practic s-au anulat distanţele şi progresele mijloacelor de comunicare fac în aşa fel încât fiecare dintre noi poate să fie spectator şi protagonist contemporan şi a ceea ce se întâmplă în ţările cele mai depărtate. Însă în acest cadru mi se pare important că papa vrea să meargă personal. Cu aceasta, sunt 32 de călătorii pe care papa le-a făcut în diferite părţi ale lumii, în diferitele continente, pentru a merge personal să cunoască realitatea din aceste ţări în diferitele aspecte care le caracterizează şi să întâlnească personal comunităţile creştine care trăiesc acolo pentru a le încuraja, pentru a le însufleţi în credinţă şi în mărturia lor creştină. În centrul atenţiei Bisericii şi a papei rămâne mereu persoana umană, la orice latitudine, în orice situaţie, în orice ţară, în orice continent. Este persoana umană care are nevoie să găsească răspunsuri valabile pentru viaţa sa, să găsească un sens deplin al vieţii sale, deci conştiinţa că Evanghelia trebuie să fie vestită şi cu Evanghelia trebuie să fie vestită viaţa deplină pentru fiecare om, pentru fiecare popor, pentru fiecare naţiune.
"Discipoli ai lui Cristos, discipoli misionari" este motoul primei etape în Thailanda. Ce duce papa în această ţară?
Cred că papa va merge cu interes deosebit în Thailanda pentru că prima vestire a Evangheliei a fost dusă de misionarii iezuiţi la jumătatea secolului al XVI-lea, deci merge un pic pe urma acestor mari misionari, a acestor mari evanghelizatori care au vestit Evanghelia şi au semănat credinţa în acea ţară. Apoi au venit şi franciscanii, dominicanii. Este o Biserică ce a suferit mult şi care a avut nevoie de diferite refondări. Astăzi este o comunitate înfloritoare: sunt circa o sută patruzeci de mii de catolici în Thailanda împărţiţi în 11 circumscripţii ecleziastice. Însă apare important ca papa să sublinieze că tema călătoriei în Thailanda este tocmai aceea de a fi discipoli misionari. Nu este nevoie să explic acest binom pe care Francisc a avut ocazia să-l aprofundeze în atâtea împrejurări, începând din momentul în care a participat la Conferinţa de la Aparecida şi apoi în Evangelii gaudium. Însă aş vrea să leg această temă - tema discipolului misionar - cu faptele mai recente, adică luna misionară extraordinară pe care tocmai am trăit-o şi Sinodul special pentru Amazonia, unde s-au căutat noi căi de evanghelizare şi pentru Amazonia, pentru acele popoare. O referinţă care este şi în ultima carte-interviu pe care papa a dăruit-o, Fără El nu putem face nimic, care este chiar în întregime despre misiune şi în care sunt reafirmate încontinuu aceste concepte: că protagonistul misiunii este Duhul Sfânt, că misiunea nu este prozelitism dar că misiunea se face de o plinătate care se traduce în atracţie şi în mărturie. Cred că această călătorie în Thailanda, tocmai şi în acest context - să-l numim de mică minoritate a prezenţei catolice - vrea să fie o subliniere ulterioară a acestei dimensiuni a misiunii evanghelizării, care trebuie să fie constitutivă, care este constitutivă şi trebuie să devină constitutivă tot mai mult, în conştiinţa fiecărui botezat, a întregii Biserici.
Francisc va merge şi în Japonia, o ţară în care se amestecă ororile bombei atomice, dezastrul de la Fukushima şi o societate înfloritoare, desigur una care nu este lipsită de complexitate. Motoul este "A proteja orice viaţă". Aşteptarea este pentru un apel puternic la dezarmare.
Da, eu cred că da. Etapa japoneză a călătoriei va fi deosebit de importantă tocmai pentru a sublinia aceste teme. Japonia este o ţară complexă, o ţară-simbol, putem spune, care a suferit mult - tema primelor bombardamente atomice asupra lui Hiroshima şi Nagasaki - dar care a ştiut şi să renască din situaţiile de război şi de conflict şi să realizeze o dezvoltare enormă; o ţară care se află între tradiţie şi inovaţie şi care trebuie să înfrunte, ca toate ţările, aceste provocări globale care cer şi răspunsuri globale. Deci temele ocrotirii creaţiei, a casei comune, temele căutării păcii, tema dezarmării drept condiţie a păcii vor fi cu siguranţă câteva din cele pe care Sfântul Părinte le va dezvolta în mod deosebit în această ţară.
Care sunt aşteptările papei pentru această călătorie în Thailanda şi Japonia, ce v- destăinuit?
Papa speră mai ales, conform imaginii păstorului pe care o are el, să fie aproape de persoanele care i-au fost încredinţate şi să împărtăşească un pic toate aspectele vieţii lor: bucuriile, aşteptările, speranţele dar şi tristeţile, suferinţele, contradicţiile... Cred că papa merge cu această aşteptare, să fie un păstor care însoţeşte, şi uneori el spune "precedă sau urmează", dar oricum care însoţeşte turma sa, şi care şi prin aceste întâlniri cu Bisericile locale lansează mesaje care sunt valabile pentru toată lumea şi pentru toată Biserica. Mesajul misiunii ca element constitutiv al experienţei creştine, tema creaţiei, care este mult la inima sa - să ne gândim la Laudato si' - tema păcii, mai ales într-o lume aşa de dezbinată şi aşa de fragmentată şi aşa de conflictuală.
(După L'Osservatore Romano, 19 noiembrie 2019)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
