Interviu luat vicarului catolicilor de limbă ebraică din Israel
de Karna Swanson
Una din provocările cele mai mari legate de vizita lui Benedict al XVI-lea în Ţara Sfântă este aceea de a reuşi să arate evreilor şi musulmanilor chipul lui Cristos, conform părintelui David Neuhaus.
Părintele Neuhaus, patriarh vicar al comunităţilor catolice de limbă ebraică în Patriarhia latină de Ierusalim, a vorbit cu Agenţia Zenit cu privire la călătoria papei în Iordania, Israel şi în teritoriile Autorităţii naţionale palestiniene, programată pentru zilele 8-15 mai.
În acest interviu, iezuitul arată cum se pregăteşte Israelul pentru vizită şi vorbeşte despre principalele provocări cu care se va confrunta Sfântul Părinte în această călătorie şi despre importanţa istorică a acestui eveniment.
În ce mod se pregăteşte Israelul pentru vizita lui Benedict al XVI-lea? Şi îndeosebi cum se pregătesc catolicii de limbă ebraică din Israel?
Părintele Neuhaus: Israel, ca naţiune, se pregăteşte să primească un oaspete foarte ilustru. Steagul Vaticanului flutură deja pe străzile pe care Sfântul Părinte va trebui să le străbată. Măsurile de siguranţă sunt deja vizibile în locurile vizitei sale. Presa este plină de ştiri despre papa Benedict, despre programul vizitei sale, despre aspectele vieţii Bisericii şi mai ales despre Biserica locală care primeşte în general puţină atenţie într-o ţară în care creştinii reprezintă doar 2% sau 3% din populaţie.
Cu toate acestea, comunitatea catolică de limbă ebraică, precum şi cea de limbă arabă, se pregăteşte înainte de toate să-l primească pe păstorul nostru cu bucurie şi entuziasm. Ne pregătim să ascultăm şi să privim, să învăţăm şi să deschidem inimile noastre. Avem mare speranţă să primim de la papa încurajare şi ajutor în înţelegerea mai profundă a vocaţiei noastre de a fi o "mică oază" în acest ţinut caracterizat de acum de prea mult timp de conflict. Suntem foarte mândri că papa Benedict a insistat să ne viziteze înainte de toate pe noi şi să stea cu noi.
Sfântul Părinte a cerut în mod repetat rugăciuni pentru acest pelerinaj al său şi purtătorul său de cuvânt l-a definit o călătorie "deosebit de curajoasă". Credeţi că pot exista riscuri deosebite într-o călătorie în Ţara Sfântă astăzi?
Părintele Neuhaus: Este efectiv o călătorie curajoasă deoarece riscurile sunt multiple. Trăim în mijlocul unui conflict politico-naţional şi toate părţile în cauză sunt gata să profite în folosul propriu de vizita Sfântului Părinte. El se va confrunta nu numai cu realitatea vieţii religioase în Ţara Sfântă, ci îi va întâlni şi pe reprezentanţii Israelului şi ai Autorităţii palestiniene.
De altfel îi va întâlni într-unul din cele mai semnificative contexte: în timpul vizitei la Yad Vashem (memorialul victimelor lui Shoah) şi la Aida Camp (un lagăr de refugiaţi palestinieni din războiul din 1948). Riscurile sunt evidente, deşi papa vine ca pelerin rugăciune pentru pace şi unitate. Mulţi se aşteaptă să audă de la el cuvinte de sprijinire a propriei cauze. Însă papa vine ca păstor. Mulţi vor încerca să analizeze fiecare cuvânt şi fiecare mişcare a sa pentru a scoate o semnificaţie politică.
Vizita va trebui să fie coordonată cu mare abilitate, în aşa fel încât să ferească intenţiile Sfântului Părinte într-un context în care mulţi vor încerca să-l atragă în mocirla conflictului şi a intereselor de parte. Papa va avea nevoie de curajul profeţilor din vechime care s-au confruntat cu puternicii din timpul lor, pentru a putea exprima cuvântul său de adevăr şi a duce la îndeplinire vizita sa în această ţară ca pelerin al păcii, al unităţii şi al iubirii. Fie ca rugăciunile lui Ioan Paul al II-lea să poată da putere papei Benedict în timp ce merge pe cărarea predecesorului său. Fie ca acest pelerinaj să se poată edifica şi lărgi pe temeliile minunatului pelerinaj al predecesorului său.
Cardinalul Leonardo Sandri a revelat săptămâna aceasta că vizita în Ţara Sfântă a fost voită de papa încă de la începutul pontificatului său. De ce este aşa de importantă?
Părintele Neuhaus: Importanţa acestei vizite se exprimă a diferite nivele. Înainte de toate, Sfântul Părinte vine în ţara care a fost teatru al istoriei mântuirii noastre: ţara patriarhilor, a profeţilor şi înţelepţilor din Vechiul Testament; ţara lui Isus Domnul nostru şi a discipolilor şi apostolilor din Noul Testament. El vine pentru a ne aminti de importanţa acestor locuri sfinte pentru identitatea noastră de creştini, deoarece reprezintă un memorial permanent al fidelităţii lui Dumnezeu faţă de noi.
În al doilea rând, el vine pentru a ne încuraja şi a susţine Biserica mamă din Ierusalim. În aceste săptămâni - de la Paşte la Rusalii - citim Faptele Apostolilor, în care Ierusalimul şi Biserica sa reprezintă un constant punct de referinţă. Trebuie să întărim Biserica din Ierusalim ca punct constant de referinţă al începuturilor noastre şi pentru că a da mărturie despre Isus în ţara în care el a trăit este esenţial.
În al treilea rând, papa vine în inima unei zone agitate, pentru a arăta chipul Bisericii ca promotoare de dreptate, de pace şi mai ales de iertare şi compasiune. Avem nevoie de această vizită în mod special pentru a promova iertarea, aşa de absentă din discursurile noastre cu privire la conflictul local.
În al patrulea rând, papa vine pentru a promova dialogul, fie cu evreii, fie cu musulmanii.
Această călătorie va fi o oportunitate de întâlnire între catolici, musulmani şi evrei. Ce poate să facă papa pentru a evita neînţelegeri cu religiile ebraică şi islamică, aşa cum s-a întâmplat cu câteva luni în urmă după iertarea excomunicării episcopului Richard Williamson, sau cu discursul de la Regensburg la începutul pontificatului său?
Părintele Neuhaus: Întâlnirea cu autorităţile ebraice şi islamice este un element important al acestei călătorii. Sfântul Părinte va merge şi în locurile cele mai importante pentru aceste două tradiţii religioase: Haram al-Shariv (unde va vizita Cupola Stâncii) şi Zidul occidental (Zidul plângerii). Toate acestea vor fi precedate de o adunare interreligioasă în care papa se va adresa mai mult sute de evrei creştini şi musulmani, activi în dialogul interreligios, în educaţie, în voluntariat, în drepturile umane, în democraţie şi în toleranţă: persoanelor care muncesc ca făcători ai păcii şi promotori ai dreptăţii şi reconcilierii.
Atât evreii cât şi musulmanii aşteaptă cuvinte şi gesturi de reconciliere, ţinând cont de precedentele episoade de tensiune. În acest scop, momentele importante nu vor fi vizitele la autorităţile religioase şi la locurile sacre pentru tradiţiile ebraică şi musulmană, ci şi întâlnirile cu lumea suferindă din regiune. Aceste întâlniri vor fi la rândul lor ocazie pentru Sfântul Părinte de a arăta fraţilor noştri evrei şi musulmani chipul unui frate care le adresează cuvinte de înţelepciune şi de iubire şi care face gesturi de respect şi compasiune.
Papa a spus că merge ca "Pelerin al păcii" în Ţara Sfântă. Cum poate conducătorul Bisericii Catolice să reprezinte o forţă de pace în această regiune?
Părintele Neuhaus: E vorba de o provocare enormă, într-o regiune care prea des pare că nu vrea să întreprindă drumul păcii. Papa nu vine ca lider politic, ci ca lider spiritual şi religios în pelerinaj. Asta înseamnă că are libertatea Duhului şi poate încerca să transforme viziunea celui care în această regiune nu reuşeşte să vadă dincolo de conflict şi de ciocnire.
Este puţin probabil că Sfântul Părinte poate să propună o nouă formulă liderilor politici, dar nu am nici o îndoială că el va putea să sublinieze acele elemente care sunt esenţiale pentru un proces de pace şi care totuşi sunt citate rar în discursurile politice care domină regiunea noastră. Iertarea şi compasiunea sunt două din aceste elemente pe care papa, în întâlnirile sale cu israelienii şi palestinienii, cu siguranţă va voi să le sublinieze.
Papa nu vine ca un rege, ci ca un profet şi un înţelept. Acest lucru îi conferă un anumit grad de libertate de imperativele puterii şi ale politicii, pentru a putea lua în considerare condiţia noastră tristă cu cuvinte de adevăr şi de iubire. Dacă el ar reuşi chiar şi numai să deschidă viziunea noastră pentru a ne arăta ceea ce nu reuşim să vedem - adică faptul că celălalt este un frate al nostru şi nu un duşman al nostru - atunci ne va ajuta să alungăm demonii fricii, suspiciunii şi urii care au colonizat minţile noastre şi inimile noastre.
Pentru cei care urmăresc călătoria papei din exterior, puteţi găsi câteva din elementele principale ale contextului cultural de care să ţină cont?
Părintele Neuhaus: Pur şi simplu, probabil cei care urmăresc evenimentul vor trebui să înţeleagă că papa merge în locuri care nu sunt catolice, dar care sunt de tradiţie, istorie şi identitate ebraică (Israel), şi de tradiţie, istorie şi identitate arabă musulmană (Iordania şi teritoriile Autorităţii naţionale palestiniene). Pentru cea mai mare parte a oamenilor papa nu este păstorul iubit, ci un străin ilustru care reprezintă şi parte a suferinţelor şi dificultăţilor care au caracterizat raporturile dintre evrei şi catolici şi dintre musulmani şi catolici.
Noi toţi trebuie să ne rugăm ca această vizită să poată fi un moment important de transformare, în care israelieni şi palestinieni, evrei şi musulmani, să poată vedea în chipul papei Benedict al XVI-lea chipul lui Isus Cristos, umil, milostiv şi slujitor al fraţilor şi surorilor săi. Aceasta este în definitiv cea mai mare provocare a acestei călătorii.
(După Zenit, 8 mai 2009)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
