Papa Francisc: Conferirea "Premiului Ratzinger" (9 noiembrie 2019)

Iubiţi fraţi şi surori,

Sunt bucuros să acord personal şi anul acesta "Premiile Ratzinger". Este pentru mine o circumstanţă plăcută. Înainte de toate exprim aprecierea mea faţă de cele două personalităţi ilustre care ne-au fost prezentate acum de cardinalul Amato, preşedinte al Comitetului Ştiinţific al Fundaţiei Joseph Ratzinger - Benedict al XVI-lea. Salut cu recunoştinţă pe prof. Charles Taylor şi pe părintele Paul Béré, S.J., precum şi rudele şi estimatorii lor, care îi însoţesc în acest moment de sărbătoare, şi responsabilii şi prietenii Fundaţiei.

Dar sunt bucuros că am această ocazie frumoasă şi pentru a exprima încă o dată stima şi afectul faţă de predecesorul meu, dragul papă emerit Benedict al XVI-lea.

Îi suntem recunoscători pentru învăţătura şi exemplul pe care ni le-a dat în slujirea Bisericii reflectând, gândind, studiind, ascultând, dialogând, rugându-se, pentru ca să se păstreze vie şi conştientă credinţa noastră în pofida schimbării timpurilor şi a situaţiilor, şi pentru ca să ştie să dea cont credincioşii de credinţa lor cu un limbaj capabil de a se face înţeles de contemporanii lor şi de a intra în dialog cu ei, pentru a căuta împreună căile întâlnirii cu Dumnezeu în timpul nostru.

Aceasta a fost mereu dorinţa intensă a lui Joseph Ratzinger, teolog şi păstor care nu s-a închis niciodată în cadrul unei culturi pur conceptuale şi rupte de realitate, ci ne-a dat exemplul unei căutări a adevărului în care raţiunea şi credinţa, inteligenţa şi spiritualitatea, sunt integrate încontinuu. Toate disciplinele şi artele conlucrează în acest sens să dea contribuţia lor la creşterea umanului spre plinătatea sa. În sfârşit, aceasta se găseşte numai în întâlnirea cu persoana vie a lui Isus Cristos, Logosul întrupat, revelarea lui Dumnezeu care este iubire.

A fi şi a rămâne în dialog activ cu culturile, care se schimbă în cursul timpurilor şi se diversifică în diferitele părţi ale lumii, este o datorie pentru teologie, dar este în acelaşi timp condiţie necesară pentru vitalitatea credinţei creştine, pentru misiunea de evanghelizare a Bisericii.

În această perspectivă cei doi premiaţi ai noştri au oferit un aport însemnat, pe care li-l recunoaştem astăzi cu admiraţie şi recunoştinţă.

În cursul vieţii sale lungi de cercetare, învăţământ şi acţiune, prof. Taylor a cuprins multe domenii, dar îndeosebi a dedicat angajarea minţii sale şi a inimii sale pentru a înţelege fenomenul secularizării în timpul nostru. Ea pune efectiv o mare provocare pentru Biserica catolică, ba chiar pentru toţi creştinii şi putem spune pentru toţi cei care cred în Dumnezeu. Papa Benedict ne-a repetat de mai multe ori că prioritatea pontificatului său era să re-vestească pe Dumnezeu - pe Dumnezeul lui Isus Cristos - într-un timp în care pare să apună la orizontul vastelor zone ale omenirii. Or, puţini studioşi şi-au pus problema secularizării cu atâta lărgime a privirii ca prof. Taylor. Îi suntem recunoscători pentru asta, pentru profunzimea cu care a tratat asta, analizând cu atenţie dezvoltarea culturii occidentale, mişcările spiritului uman în decursul timpului, găsind caracteristicile modernităţii în articulaţia lor complexă, în umbre şi în lumini. Astfel el ne ajută să citim în mod nereductiv motivele schimbărilor petrecute în practica religioasă; ne invită să intuim şi să căutăm noi căi pentru a trăi şi a exprima dimensiunile transcendente ale sufletului uman, dimensiunile spirituale în care Duhul Sfânt continuă să lucreze şi atunci când noi la prima vedere nu ne dăm seama de asta. Toate acestea ne permit să ne confruntăm cu secularizarea occidentală în mod nesuperficial sau în mod fatalist descurajat. Şi acest lucru este necesar nu numai pentru o reflecţie asupra culturii din timpul nostru, ci mai ales pentru un dialog şi un discernământ în profunzime în contextul său, pentru a asuma atitudinile adecvate pentru a trăi, a mărturisi, a exprima, a vesti credinţa în timpul nostru.

Părintele Paul Béré este primul african care primeşte Premiul Ratzinger şi este un studios stimat al Sfintei Scripturi. Cu această distincţie sunt bucuros să exprim aprecierea mea şi încurajarea mea tuturor celor care se angajează pentru înculturarea credinţei în Africa printr-o contribuţie de studiu original şi aprofundat. În primele secole ale creştinismului, Africa de nord a dat Bisericii figuri uriaşe - ca Tertulian, Ciprian, Augustin -, dar după aceea răspândirea islamului şi apoi secole de colonialism au împiedicat o adevărată înculturare africană a mesajului creştin până în a doua jumătate a secolului trecut. De aceea teologia africană contemporană este încă tânără, dar apare dinamică şi bogată în promisiuni. Părintele Béré ne dă un exemplu luminos lucrând asupra interpretării textelor din Vechiul Testament într-un context de cultură "orală", profitând astfel de experienţa culturilor africane; precum şi angajându-se pentru cunoaşterea, înţelegerea şi receptarea în contextul african a Sinoadelor la care a luat parte.

În marea sa exortaţie apostolică Evangelii nuntiandi, sfântul papă Paul al VI-lea afirma: "A evangheliza, pentru Biserică, înseamnă a duce Vestea Bună în toate straturile umanităţii, înseamnă, cu influenţa sa, a transforma dinăuntru, a face nouă însăşi omenirea" (nr. 18). Acest lucru este valabil pentru toate culturile: accesul la dimensiunile umanităţii în căutarea răscumpărării trebuie căutat în toate direcţiile, cu creativitate, cu imaginaţie; trebuie să se exprime cu limbajele corespunzătoare în toate domeniile şi spaţiile în care omenirea trăieşte suferinţele sale, bucuriile sale, speranţele sale.

În acest sens, deşi cei doi premiaţi provin din continente şi domenii culturale diferite, mesajul lor este mult mai asemănător decât poate să pară la prima vedere. În varietatea culturilor, în diferenţierea lor în timp şi în spaţiu, se poate şi trebuie să se caute şi să se găsească mereu calea de acces la Dumnezeu şi la întâlnirea cu Cristos. Aceasta a fost şi este angajarea profesorului Taylor şi a părintelui Béré, aceasta este misiunea tuturor celor care, urmând învăţătura teologului Joseph Ratzinger şi papei emerit Benedict al XVI-lea, îşi propun să fie "cooperatori ai Adevărului".

Urez deci premiaţilor şi vouă tuturor prezenţi să puteţi continua cu entuziasm şi cu bucurie drumul pe această cale. Mulţumesc.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu