|
| © Vatican Media |
Pentru al doilea dintre marile evenimente ale Anului Sfânt, ne întoarcem asupra unor discursuri ale suveranilor pontifi adresate militarilor. Soldaţii, spusese Ioan Paul al II-lea în timpul Marelui Jubileu din 2000, "sunt potriviţi pentru rolul de santinelă, care priveşte departe pentru a îndepărta pericolul".
Pontiful, cuvânt care în etimologia sa latină indica iniţial pe constructorul de punţi, are aliaţi preţioşi pentru a salvgarda şi a promova fraternitatea. Este vorba de constructorii de pace, între care bărbaţi şi femei alături de populaţii vulnerabile în regiuni zguduite de tensiuni şi conflicte. "Pacea pe pământ, dorinţă profundă a fiinţelor umane din toate timpurile - scrie Papa Ioan al XXIII-lea în enciclica Pacem in Terris - poate fi instaurată şi consolidată numai prin respectarea deplină a ordinii stabilite de Dumnezeu." "Adevărata pace - se mai citeşte în acest document - se poate construi numai în încrederea reciprocă." Făcătorii de pace sunt apărătorii acestei încrederi, o plămadă capabilă să facă să crească familia umană în fraternitate.
Papii şi forţele armate
O armată este compusă din soldaţi, reprezentanţi din diferite naţiuni, dar mai ales din bărbaţi şi femei însetaţi de Dumnezeu şi de pace, un dar care îşi află rădăcina sa cea mai adevărată numai în Isus. Aceasta este privirea cu care papii văd, în dimensiunea sa cea mai profundă şi autentică, lumea militarilor. În timpul anilor jubiliari, mii de reprezentanţi ai forţelor armate participă la celebrări şi pelerinaje. Jubileul forţelor armate, de poliţie şi de siguranţă, programat la 8 şi 9 februarie 2025, face parte din acest cadru. Cu aceste ocazii reflecţiile pontifilor sunt mereu ritmate de un cuvânt cheie: pace.
Chemarea la fraternitate
Anul Sfânt din 1950 este primul Jubileu după ororile Celui de-Al Doilea Război Mondial. În radio-mesajul cu ocazia Crăciunului, la 23 decembrie 1949, Papa Pius al XII-lea doreşte ca anul jubiliar, după timpuri zguduite de lupte furioase între armate contrapuse, să fie "anul marii întoarceri, anul marii iertări".
Aşteptăm pentru acest An Sfânt întoarcerea societăţii internaţionale la planurile lui Dumnezeu, conform cărora toate popoarele în pace şi nu în război, în colaborare şi nu în izolare, în dreptate şi nu în egoismul naţional, sunt destinate să formeze marea familie umană, îndreptată spre perfecţiunea comună, în ajutorul reciproc şi distribuirea egală a bunurilor, care sunt comoară a lui Dumnezeu încredinţată oamenilor. Preaiubiţi fii, dacă ni se pare aceasta o ocazie propice pentru a-i îndemna pe conducătorii popoarelor la gânduri de pace, aceasta a Anului Sfânt ni se pare deosebit de oportună. Ea este şi vrea să semnifice şi o chemare puternică şi în acelaşi timp o contribuţie la fraternitatea neamurilor.
Obligaţia apărării păcii
În Anul Sfânt din 1975, Papa Paul al VI-lea prezidează duminică, 23 noiembrie, o concelebrare solemnă, în Piaţa "Sfântul Petru", la care participă peste 16 mii de soldaţi. Formează o reprezentare numeroasă de militari care provin din douăzeci de ţări. "Voi sunteţi soldaţi; şi fără îndoială imaginea care vă reprezintă ca atare - subliniază Papa Montini - se profilează în termeni de tărie, de oboseală, de disciplină, de prestanţă, de cutezanţă şi de valoare. Însă soldatul nu este prin aceasta «autosuficient», adică suficient sieşi în cutezanţa sa tinerească; poate el să se roage? Să ceară iertarea lui Dumnezeu?" Pentru ce - mai întreabă Papa Montini - aţi venit la Roma? "Voi aţi venit - explică pontiful - pentru că şi voi sunteţi oameni; şi omul are nevoie de Dumnezeu, de Cristos, de religie, de mântuire; şi simte urgenţa de a satisface setea sa în contact cu Fiul lui Dumnezeu."
Voi aţi venit pentru că, mai mult decât toţi, voi aveţi nevoie de pace; şi pentru pace voiţi şi trebuie să vă angajaţi. Şi aici amintirea războaielor recente - cele două conflicte mondiale şi ciocnirile locale recurente - devine dureroasă şi plină de lacrimi pentru căzuţii pe care i-a cauzat, vieţi tinere secerate, şi pentru prea mult sânge nevinovat care a fost vărsat! Să fie fidelă şi reverenţioasă amintirea noastră pentru atâţia căzuţi şi să fie pace în milostivirea lui Cristos Mântuitorul pentru sufletele lor nemuritoare! Apoi: armele pentru voi nu vor să fie pentru ofensă, ci numai şi mereu şi peste tot pentru apărare; şi o apărare, să dea Dumnezeu, care să nu aibă nevoie de folosirea armelor, ci să tindă numai să dea forţă dreptăţii şi păcii (cf. Rom 13,4; Lc 3,14; 14,31): adică în prevenire, în acordul leal, în compunerea mărinimoasă, în iertarea generoasă. Iată aşadar, iată în sfârşit, că această prezenţă a voastră devine o mare apologie: voi aţi venit pentru a celebra dreptatea, care garantează civilizaţia, ordinea, respectul între fiecare popor şi între naţiuni. Pentru această dreptate, al cărei rod este pacea, armele voastre să fie simbol şi apărare: şi în această lumină funcţia voastră în societatea civilă ia semnificaţia sa deplină.
O angajare zilnică
În anul 2000, mii de militari celebrează Marele Jubileu cu Papa Ioan Paul al II-lea care indică în pace "un drept fundamental al fiecărui om". Papa Wojtyła, fiu al unui militar din armata poloneză, aminteşte "opera de pacificare în ţări devastate de războaie absurde", ajutorul prestat "populaţiilor lovite de calamităţi naturale". Pontiful, în omilia rostită la 19 noiembrie din acel An Sfânt, se opreşte apoi asupra angajării zilnice pentru pace.
Cine mai bine decât voi, preaiubiţi militari şi membri ai forţelor de poliţie, tineri şi tinere, poate să dea mărturie cu privire la violenţă şi la forţele distrugătoare ale răului prezente în lume? Voi luptaţi în fiecare zi împotriva lor: de fapt, sunteţi chemaţi să apăraţi pe cei slabi, să-i ocrotiţi pe cei cinstiţi, să favorizaţi convieţuirea popoarelor. Fiecăruia dintre voi i se potriveşte rolul de santinelă, care priveşte departe pentru a înlătura pericolul şi a promova pretutindeni dreptatea şi pacea. Vă salut pe toţi cu mare afect, preaiubiţi fraţi şi surori, veniţi la Roma din atâtea părţi ale pământului pentru a celebra Jubileul vostru special. Sunteţi reprezentanţi ai armatelor care s-au confruntat în decursul istoriei. Astăzi v-aţi dat întâlnire la Mormântul apostolului Petru pentru a-l celebra pe Cristos "pacea noastră, cel care a făcut din două una şi a dărâmat zidul despărţitor, desfiinţând în trupul său ura" (Ef 2,14). La el, prezent misterios şi real în Euharistie, aţi venit să oferiţi propunerile voastre şi angajarea voastră zilnică de constructori de pace.
Punţi şi semănători
În 2016, Papa Francisc adresează propriul salut, în timpul audienţei jubiliare, reprezentanţilor forţelor armate şi ale poliţiei, care provin din atâtea părţi ale lumii, veniţi în pelerinaj la Roma cu ocazia Jubileului extraordinar al Milostivirii. Firul conducător al acestui eveniment, "Poarta sa este mereu deschisă", aminteşte că milostivirea găseşte un mare spaţiu în cadrul realităţii militare. Pontiful subliniază rolul fundamental al militarilor pentru a garanta siguranţa popoarelor şi a instituţiilor în toate regiunile lumii.
Forţele de ordine - militare şi de poliţie - au ca misiune să garanteze un ambient sigur, pentru ca fiecare cetăţean să poată trăi în pace şi seninătate. În familiile voastre, în diferitele domenii în care acţionaţi, să fiţi instrumente de reconciliere, constructori de punţi şi semănători de pace. De fapt, sunteţi chemaţi nu numai să preveniţi, să gestionaţi sau să puneţi capăt conflictelor, ci şi să contribuiţi la construirea unei ordini întemeiate pe adevăr, pe dreptate, pe iubire şi pe libertate, conform definiţiei păcii a Sfântului Ioan al XXIII-lea în enciclica Pacem in terris. Afirmarea păcii nu este acţiune uşoară, mai ales din cauza războiului, care usucă inimile şi măreşte violenţa şi ura. Vă îndemn să nu vă descurajaţi. Continuaţi drumul vostru de credinţă şi deschideţi inimile voastre lui Dumnezeu, Tată milostiv, care nu încetează niciodată să ne ierte. În faţa provocărilor de fiecare zi, faceţi să strălucească speranţa creştină, care este certitudine a victoriei iubirii asupra urii şi a păcii asupra războiului.
Forţe de pace
Primul din cele 36 de mari evenimente din acest An Sfânt a fost Jubileul comunicării. Cel al forţelor armate, de poliţie şi de siguranţă este a doua etapă a Anului jubiliar. Cuvintele papilor adresate reprezentanţilor lumii militare sunt mereu o invitaţie de a fi de partea omului, a dreptăţii, a păcii. Un îndemn care răsună cu forţă şi în acest Jubileu al speranţei. Între constructorii de pace, peste 76 de mii sunt bărbaţi şi femei din Naţiunile Unite şi provin din peste 120 de ţări. Sunt angajaţi în operaţiuni de peacekeeping în zone lovite de conflicte în Africa, Asia, Europa şi Orientul Mijlociu. Îi protejează pe civili, apără drepturile umane şi întăresc instituţiile în unele dintre locurile cele mai periculoase şi instabile din lume. De la prima operaţiune în 1948 până astăzi peste 4300 dintre aceşti făcători de pace au murit în cadrul unei misiuni îndeplinite în teatre internaţionale complexe. Nu se pot uita naţiunile sfâşiate de conflicte care şi astăzi însângerează lumea. Şi nu se pot uita forţele de pace care protejează multitudini de refugiaţi care fug de război şi viitorul popoarelor.
Amedeo Lomonaco
(După Vatican News, 8 februarie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
