|
| © Vatican Media |
Cheltuielile militare cresc semnificativ în multe ţări, iar pentru mai multe guverne, reînarmarea este o prioritate absolută. În timp ce lumea se înarmează, cuvintele papei sunt un apel la o schimbare radicală de direcţie: nu ne putem salva singuri "ascuţindu-ne săbiile".
În ceea ce priveşte înarmarea, există, din păcate, o disonanţă evidentă între cuvintele rostite, chiar recent, de Papa Leon al XIV-lea şi deciziile luate de guvernele din multe ţări. Anul 2026 a început cu apelul puternic al pontifului în timpul Liturghiei din solemnitatea Mariei Născătoare de Dumnezeu: "Lumea - a spus el - nu se mântuieşte ascuţind săbiile, judecând, oprimându-i sau eliminându-i pe fraţi, ci mai degrabă străduindu-ne neobosit să înţelegem, să iertăm, să eliberăm şi să primim pe toţi, fără calcule şi fără frică". Dar casa comună a familiei umane continuă să fie locuită de mentalităţi care oprimă, care răspândesc şi alimentează frica. Pentru multe guverne, înarmarea este o prioritate.
În această creştere a reînarmării, vocea fraternităţii este adesea copleşită de logica armelor şi sunt înregistrate creşteri semnificative ale cheltuielilor în bugetele multor ţări. În mai multe regiuni ale lumii, în special în cele mai sărace, creşterea cheltuielilor militare are repercusiuni la nivel social. Tendinţa ascendentă este semnificativă acolo unde ierarhiile militare reprezintă elita politică. Conflictele perturbă apoi economia mondială, cu efecte care se extind dincolo de graniţele geografice ale teritoriilor sfâşiate de război. În ultima vreme, creşteri semnificative ale cheltuielilor militare au fost determinate de conflicte, în special în Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Primatul Statelor Unite
Statele Unite au cele mai mari cheltuieli militare din lume: acestea vor ajunge la aproximativ 997 de miliarde de dolari în 2024, echivalentul a 37% din totalul global şi 66% din cheltuielile NATO. Se concentrează pe tehnologii militare avansate, avioane de vânătoare stealth, rachete de precizie şi sisteme de apărare aeriană. Pe lângă Statele Unite, ţările cu cele mai mari cheltuieli militare din lume sunt China, Rusia, Germania şi India.
Economii de război
În Rusia, cheltuielile militare reprezintă 38% din buget, cel mai ridicat nivel de pe vremea Uniunii Sovietice. Aceste cheltuieli se referă în principal la rachete, muniţii de artilerie şi drone, precum şi la extinderea producţiei de tancuri. Pe de altă parte, Ucraina cheltuieşte aproximativ 31% din PIB-ul său pentru apărare. De asemenea, primeşte ajutor militar din diverse ţări. Cheltuielile Kievului se concentrează pe arme moderne şi avansate, în special sisteme de apărare aeriană. În Israel, cheltuielile militare au crescut dramatic, cu o creştere de 65% până în 2024. Echipamentul militar israelian include o gamă largă de arme, inclusiv vehicule blindate, artilerie, rachete, avioane şi elicoptere.
Europa
Cursa înarmărilor escaladează rapid şi în Europa. În Germania, cheltuielile militare în creştere se concentrează în principal pe tancuri, sisteme de rachete şi tehnologii avansate. Planurile prevăd peste 1 trilion de euro până în 2029. Polonia intenţionează să-şi dubleze forţele armate şi să construiască un arsenal semnificativ cu arme moderne şi avioane de luptă. Varşovia şi-a crescut dramatic cheltuielile militare, ajungând la aproximativ 4,5-5% din PIB în 2024-2025. În Italia, cheltuielile militare au depăşit 30 de miliarde de euro în 2025 şi cresc constant datorită modernizării tehnologice şi a sistemelor de armament pentru armată, marină şi forţe aeriene. Spania a anunţat recent o creştere cu 2 miliarde de euro a cheltuielilor militare. În 2018, ministrul Apărării, Margarita Robles Fernandez, a declarat într-un interviu: "Cheltuielile pentru apărare au fost de numai 0,9% din PIB", în timp ce acum "ne folosim la maximum capacităţile".
Asia
În China, cheltuielile militare se concentrează pe rachete hipersonice, rachete balistice strategice cu arme nucleare, drone avansate (aeriene, terestre şi subacvatice) şi tehnologii emergente, cum ar fi sistemele laser şi electromagnetice. China este al doilea cel mai mare cheltuitor militar din lume, cu un buget care depăşeşte 300 de miliarde de dolari în perioada 2023-2024. Cheltuielile militare ale Coreei de Nord sunt extrem de disproporţionate faţă de PIB-ul său. Aceasta menţine una dintre cele mai mari forţe armate din lume (peste 1,2 milioane de soldaţi activi), cu investiţii semnificative în artilerie grea, submarine şi programe de rachete. În Coreea de Sud, cheltuielile militare sunt în continuă creştere, ajungând la aproximativ 48 de miliarde de dolari în ultimii ani, previziunile indicând o creştere suplimentară. În Japonia, în ciuda legilor extrem de restrictive privind armele, se are în vedere o schimbare de politică în acest sector. Iar industria ţării care a trăit oroarea bombei atomice se pregăteşte să intre pe piaţa mondială a armelor.
Africa
Arme sau dezvoltare? Această întrebare îi preocupă pe mulţi lideri africani, unde cheltuielile militare au ajuns la 52,1 miliarde de dolari în 2024, o creştere de 3% faţă de anul precedent. Sudanul de Sud, în ciuda faptului că este o ţară cu nevoi semnificative de dezvoltare, a înregistrat o creştere bruscă a cheltuielilor militare. Creşteri semnificative ale cheltuielilor militare au fost înregistrate şi în Republica Democrată Congo, Algeria şi Tunisia. Cheltuielile militare de pe continent sunt alimentate în principal de conflictele care sfâşie diferite regiuni şi de prezenţa organizaţiilor teroriste.
America de Sud
Cheltuielile militare din America Latină sunt legate şi de planurile de combatere a violenţei şi insecurităţii interne în unele ţări. În Brazilia, acestea se ridică la aproximativ 21 de miliarde de dolari. Ţara are o armată numeroasă şi importă arme în principal din Statele Unite, Austria şi Italia. În Columbia, cheltuielile militare reprezintă aproximativ 3% din PIB şi sunt alocate în principal securităţii interne. În Mexic, cheltuielile militare sunt în creştere: vor ajunge la aproape 12 miliarde de dolari în 2023, o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi, în principal pentru combaterea violenţei criminale.
A investi în pace
Şi în alte ţări şi regiuni ale lumii reînarmarea este considerată o necesitate. Lumea, în schimb, are nevoie de altceva: trebuie să investim în creşterea omului, nu în distrugerea sa. Pacea nu trebuie apărată cu armele, ci trebuie construită zilnic prin dialog, prin înţelegerea reciprocă. "Cheltuiala" principală şi prioritară pentru pace, la urma urmei, este o investiţie gratuită: încrederea în ceilalţi, văzuţi ca fraţi. Aceasta este o perspectivă pe care papii au invocat-o adesea, amintind pagini din Evanghelie. Dar a investi în pace este, evident, un preţ prea mare de plătit dacă nu ne putem pune în pielea aproapelui, pe care adesea continuăm să-l considerăm numai un duşman. Prin urmare, este necesar să schimbăm propria privire, să deschidem propria inimă. Această schimbare de ritm este cea care interpelează îndeosebi pe guvernanţi. "Domnul - a spus Leon al XIV-lea la Angelus din 1 ianuarie 2026 - ne invită să reînnoim timpul nostru, inaugurând în sfârşit o epocă de pace şi prietenie între toate popoarele".
Amedeo Lomonaco
(După Vatican News, 4 ianuarie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
