|
| © Vatican Media |
În luna iunie un nou consistoriu
Prima întâlnire s-a încheiat joi seară, 8 ianuarie 2026, dar următoarea este deja planificată: două zile în iunie, chiar înainte de solemnitatea Sfinţilor Petru şi Paul. Un nou consistoriu extraordinar la Vatican îi aşteaptă pe Leon al XIV-lea şi pe cardinalii din întreaga lume. Pontiful a anunţat această a doua întâlnire - care va avea loc în această vară - în discursul său de închidere la a treia şi ultima sesiune de joi după-amiază, care a reunit 170 de cardinali electori şi non-electori, mai întâi în Aula Sinodului şi apoi în Aula "Paul al VI-lea".
Tot papa, explicând că întâlnirea din 7 şi 8 ianuarie a fost "în continuitate" cu cererile făcute congregaţiilor generale înainte de conclav, şi-a exprimat dorinţa de a convoca anual consistorii şi pentru o durată de trei până la patru zile. De asemenea, a confirmat Adunarea Eclezială din octombrie 2028, anunţată în martie anul trecut.
Pe lângă anunţuri, Leon al XIV-lea a mulţumit celor prezenţi pentru participarea şi sprijinul lor. Le-a mulţumit în mod special cardinalilor seniori - "mărturia voastră este preţioasă", a spus el - şi şi-a exprimat apropierea de cardinalii din întreaga lume care, însă, nu au putut fi la Roma în aceste zile: "Suntem cu voi şi suntem aproape de voi".
O "sinodalitate non-tehnică" este ceea ce Leon al XIV-lea a spus că a experimentat în timpul întâlnirii de două zile; o armonie şi o comuniune profundă, cu o metodologie aleasă pentru a favoriza o mai bună înţelegere reciprocă, având în vedere diversitatea provenienţei şi experienţei fiecărei persoane. De aici, o referire la Conciliul al II-lea din Vatican, fundamentul drumului şi al reînnoirii Bisericii, şi, de asemenea, clarificarea faptului că celelalte două teme propuse şi nevotate de adunare în prima zi - liturgia şi constituţia apostolică Praedicate Evangelium - sunt strâns legate de conciliu şi nu vor fi uitate.
În cele din urmă, papa, precum şi toţi membrii Colegiului Cardinalilor, au reflectat asupra situaţiei generale din lume, care face ca un răspuns din partea Bisericii să fie "cu atât mai urgent". Această Biserică se îndreaptă către Bisericile locale care suferă din cauza războiului şi a violenţei.
În acest sens, în pofida temelor foarte diferite ale consistoriului - sinodalitatea şi angajarea misionară în lumina exortaţiei apostolice Evangelii gaudium, aprobate de majoritatea cardinalilor pe 7 ianuarie - a fost abordată şi situaţia din Venezuela, în special de către cei din America Latină. Cardinalul Luis José Rueda Aparicio, arhiepiscop de Bogotá, Columbia, a vorbit despre această temă joi seară târziu. Cardinalul, împreună cu cardinalii Stephen Brislin, arhiepiscop de Johannesburg, Africa de Sud, şi Pablo Virgilio S. David, episcop de Kalookan, Filipine, s-au numărat printre vorbitorii de la conferinţa de presă desfăşurată în Sala de Presă al Sfântului Scaun.
Arhiepiscopul columbian a amintit cuvintele Papei de la Angelus din 4 ianuarie, a doua zi după atacul american. Aceste cuvinte, în care Leon al XIV-lea "şi-a exprimat profunda îngrijorare pentru ceea ce se întâmplă în Venezuela şi s-a angajat să încurajeze dialogul şi căutarea consensului, chemând la pace, pentru a construi o pace care să fie atât dezarmată, cât şi dezarmantă, care să urmărească unirea popoarelor cu respectul pentru drepturile omului şi suveranitate". "Acest mesaj de duminică a dat tonul reflecţiilor mele din ultimele zile", a declarat cardinalul Rueda.
Nu a fost tema oficială a consistoriului, dar a fost "inevitabil" ca membrii Colegiului Cardinalilor să fie "preocupaţi de ceea ce se întâmplă", punându-şi "întrebări" despre direcţia luată, despre cum se schimbă geopolitica Americii Latine şi despre cum poate Biserica să însoţească populaţia. Venezuela este o temă pe care "o purtăm în inimă, ne întristează pe toţi şi dorim cele mai bune evoluţii posibile în viitorul apropiat", a continuat arhiepiscopul.
Cei trei cardinali vorbitori au împărtăşit apoi reflecţiile lor şi atmosfera generală care s-a evidenţiat în timpul lucrărilor de joi, care au avut loc atât dimineaţa, cât şi după-amiaza şi au fost punctate de momente de cântec şi rugăciune, cu o pauză pentru prânz în atriumul Aulei "Paul al VI-lea" (Papa a fost prezent, înmânând fiecărui grup o medalie a pontificatului).
Îndeosebi, diferitele grupuri lingvistice au reflectat asupra sinodalităţii, asupra necesităţii de a o trăi ca "însoţitori de călătorie", asupra speranţei ca aceasta să se reflecte în exercitarea autorităţii, în formarea şi munca nunţiilor apostolici şi să trăiască în Curie cu "o mai mare internaţionalizare".
A avut loc, de asemenea, o recitire a primei exortaţii a Papei Francisc, Evangelii gaudium, un text care nu a "expirat" odată cu pontificatul precedent, dar care încă interpelează diecezele. În cele din urmă, o reflecţie a fost dedicată şi Curiei Romane şi papei însuşi.
Au fost douăzeci de grupuri lingvistice, a explicat directorul Sălii de Presă a Sfântului Scaun, Matteo Bruni: unsprezece au fost formate din cardinali non-electori, nouă cardinali electori, ordinarii diecezani şi nunţii încă în funcţie.
La rândul său, cardinalul Brislin a descris experienţa ca fiind "foarte îmbogăţitoare", datorită perspectivelor diverse care le-au permis să aprofundeze nevoile lumii. Prin urmare, a fost o ocazie de a învăţa şi de a se cunoaşte reciproc. "Faptul că va exista o nouă întâlnire în iunie este un semn că Sfântul Părinte a luat foarte în serios faptul că îl putem ajuta în rolul său de Succesor al lui Petru", a spus el.
"La opt luni după conclav, papa a dorit să ne convoace pentru a ne asculta", a replicat arhiepiscopul Rueda. Acest lucru "ne întăreşte în misiunea Bisericii". În timp ce cardinalul David a lăudat formatul folosit pentru lucrări - şi anume, conversaţia în Duh, datorită căreia "toată lumea a putut vorbi" - şi a apreciat faptul că papa "a ascultat mai mult decât a vorbit": "A luat notiţe, a fost foarte atent, iar contribuţia pe care a oferit-o a fost foarte îmbogăţitoare pentru noi toţi".
Răspunzând la întrebarea unui jurnalist despre elementele cu adevărat noi care au ieşit la iveală în urma acestui consistoriu - întrucât multe dintre subiectele enumerate fuseseră deja aprofundate pe larg în timpul dublei sesiuni a Sinodului despre sinodalitate - cardinalul Brislin a explicat că noutatea nu trebuie căutată "numai în discuţii", ci mai degrabă în însăşi "oportunitatea de a ne cunoaşte şi a ne asculta unii pe alţii". "Este important - a spus el - pentru că venim din diferite părţi ale lumii; unii sunt cardinali nou creaţi, alţii sunt cardinali de mult timp".
Papa, a adăugat arhiepiscopul de Johannesburg, "vrea să fie colegial, vrea să asculte, vrea să se inspire din experienţa şi cunoştinţele cardinalilor care vin din diferite părţi ale lumii, deoarece acest lucru îl poate ajuta să conducă Biserica". Profilurile sunt "diverse", dar au funcţionat "într-o armonie care nu este uniformitate", a concluzionat cardinalul Rueda.
Unii reporteri au întrebat apoi dacă problema participării laicilor şi a rolului femeilor în Biserică a fost cumva inclusă în discuţii. În acest sens, cardinalul David a spus: "Cum putem să nu recunoaştem rolul femeilor şi al slujirilor lor în Biserică?". "Cu siguranţă", tema despre femei este "o preocupare constantă", a continuat el, amintind concluziile publicate recent ale Comisiei pentru Studiul Diaconatului Feminin.
Cardinalul filipinez a menţionat, de asemenea, "clericalismul" şi a relansat ideea de "preoţie" a poporului, care se inspiră din Conciliul al II-lea din Vatican. "Vorbim despre trupul Bisericii; avem capul Bisericii, dar nu numai capul, există şi un trup - a concluzionat el. Persoanele au puterea de a participa la viaţa şi la misiunea Bisericii".
Salvatore Cernuzio
(După L'Osservatore Romano, 9 ianuarie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
