|
| © Vatican Media |
Către comunitatea Academiei Pontificale Ecleziastice
Cu ocazia celei de-a 325-a aniversări a înfiinţării, împreună cu voi, îi mulţumesc Domnului pentru lunga şi rodnica istorie a acestei vrednice instituţii puse în slujba succesorului lui Petru.
În 1701, prin voinţa Papei Clement al XI-lea, a început o misiune extrem de lăudabilă, al cărei spirit a fost păstrat şi a cărei creştere a fost îndrumată de mulţi dintre predecesorii mei, însoţindu-i evoluţiile în lumina exigenţelor exprimate de Biserică şi de diplomaţie de-a lungul secolelor. În anii mai recenţi, Papa Francisc, prin constituţia apostolică Praedicate Evangelium, a confirmat plasarea Academiei în structura Secretariatului de Stat, punând-o în legătură cu Secţiunea pentru Personalul Diplomatic al Sfântului Scaun. Ulterior, prin documentul Il ministero Petrino din 25 martie 2025, a desemnat-o ca un centru avansat pentru formare academică avansată şi cercetare în ştiinţe diplomatice, instrument direct al acţiunii diplomatice a Sfântului Scaun.
Aceste ultime reforme demonstrează scopul de a oferi un curriculum formativ care, cu o bază ştiinţifică solidă, integrează competenţe juridice, istorice, politice, economice şi lingvistice şi le combină cu calităţile umane şi sacerdotale ale tinerilor preoţi. Le mulţumesc superiorilor şi studenţilor Academiei Pontificale Ecleziastice pentru drumul de comuniune şi de reînnoire întreprins în spirit de credinţă şi de disponibilitate, îmbrăţişând schimbările fără a uita rădăcinile.
Sper ca această aniversare de bun augur să inspire studenţilor o angajare reînnoită de a persevera pe drumul formativ, amintindu-şi că serviciul diplomatic nu este o profesie, ci o vocaţie pastorală: este arta evanghelică a întâlnirii, care caută căi de reconciliere acolo unde oamenii ridică ziduri şi neîncredere. Diplomaţia noastră, de fapt, se naşte din evanghelie: nu este tactică, ci caritate atentă; nu caută nici învingători, nici învinşi, nu construieşte bariere, ci reconstruieşte legături autentice.
Pentru a construi această comuniune, fiecare cuvânt rostit trebuie să fie precedat de ascultare: ascultarea lui Dumnezeu şi ascultarea celor mici, a celor ale căror voci sunt adesea neauzite. Diplomaţii papei sunt chemaţi să fie punţi: punţi invizibile de sprijin, punţi solide atunci când evenimentele par greu de stăvilit şi punţi de speranţă atunci când binele se clatină.
Imitându-l pe Sfântul Anton abate, patronul vostru, care a transformat tăcerea deşertului în dialog rodnic cu Dumnezeu, fiţi preoţi cu o spiritualitate profundă, trăgând din rugăciune forţa de a-i întâlni pe ceilalţi. Şi pe măsură ce privirea voastră se deschide spre misiunea care vă aşteaptă, vă încredinţez pe fiecare dintre voi Mariei, Maica Bisericii, pentru ca ea să vegheze asupra voastră şi să vă facă docili voinţei lui Dumnezeu în slujba scaunului lui Petru.
Cu aceste urări, vă împart din inimă binecuvântarea apostolică vouă şi tuturor celor care participă la această aniversare semnificativă.
Din Vatican, 21 noiembrie 2025
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
