La Barbacena, în Brazilia, beatificarea lui Isabel Cristina Mrad Campos
Martiră a curăţiei
Este considerată "Maria Goretti din Brazilia". De fapt, pentru a-şi apăra fecioria şi a nu ceda molestărilor sexuale ale unui tânăr, a îndurat o moarte brutală. Se numea Isabel Cristina Mrad Campos şi între colegii de şcoală era cunoscută drept "Cris". Noua martiră este a fost beatificată sâmbătă, 10 decembrie 2022, în Parque de Exposições din Barbacena, de cardinalul Raymundo Damasceno Assis, arhiepiscop emerit de Aparecida, reprezentându-l pe Papa Francisc.
Fiica lui José Mendes Campos şi Helena Mrad, s-a născut la 29 iulie 1962 chiar la Barbacena, vechi oraş colonial din statul brazilian Minas Gerais. În 1962, în ziua Ridicării la cer a Fecioarei Maria, a fost botezată în biserica mamă "Stăpâna Noastră a Milostivirii". După trei ani, la 22 aprilie 1965, a primit Mirul, în bazilica "Sfântul Iosif", şi după aceea, la 26 octombrie 1969, prima Împărtăşanie la un colegiu al Fiicelor Carităţii Sfântului Vincenţiu de' Paoli.
După ce a frecventat parcursul normal de studii, în aprilie 1982 s-a mutat în oraşul Juiz de Fora pentru cursul pregătitor în vederea înscrierii la Facultatea de Medicină. Dorea să devină medic specializat în pediatrie pentru a-şi îndrepta propriile îngrijiri copiilor care aveau mijloace puţine de subzistenţă. Era dispusă să plece şi în Africa.
Imediat a găsit în acest nou oraş un loc în care să poată studia, dar mai ales să se poată ruga cu reculegere în biserica "Cenacolul", unde era mereu expusă Euharistia.
Încă din adolescenţă a făcut parte din grupul de tineret al Conferinţelor Sfântului Vincenţiu. Mulţi dau mărturie despre participarea sa constantă la Liturghie şi la sacramente. Se îngrijea de cei neputincioşi, la şcoală era foarte atentă la nevoile copiilor mai săraci. În caietele sale nu lipseau niciodată fraze ca: "Zâmbeşte, Isus te iubeşte". Sunt semnificative cuvintele din una din ultimele cărţi poştale trimise părinţilor: "Sper că vom continua să ne iubim mai mult în fiecare zi care trece. Astfel vom construi mica noastră lume de iubire, pace şi prietenie".
Din 15 august 1982 a mers să locuiască într-un mic apartament împreună cu fratele său Paulo Roberto. A început să aranjeze locuinţa îngrijindu-se de cumpărarea lucrurilor necesare. La 30 august, în acelaşi an, Isabel Cristina a avut o discuţie neplăcută cu un tânăr care a ajutat-o să monteze un dulap. După aceea a destăinuit episodul fratelui şi prietenelor de la curs. La 1 septembrie tânărul s-a întors în apartament pentru a termina lucrarea începută, dar în realitate intenţia sa era cu totul alta. A încercat imediat să profite de tânără, dar fiind respins a trecut la maniere mai puternice. A început s-o lovească folosind un scaun mic, a înfăşurat-o cu bucăţi de cearşaf şi a legat-o cu sfori. I-a smuls complet hainele, dar Isabel Cristina depăna încontinuu rozariul, folosind o coroniţă pe care o purta la deget ca inel. Agresorul a ridicat şi sonorul radioului şi al televizorului pentru a evita ca vecinii să audă strigătele tinerei, care a suportat orice tortură numai să apere cu toate forţele curăţia sa.
Expertiza care a avut loc după crimă a reconstruit în amănuntele minime toate fazele: covorul a fost găsit acoperit cu sânge, i-au fost aplicate cincisprezece lovituri de cuţit. Medicii legişti, după autopsie, au atestat că asasinul n-a reuşit s-o violeze: ea a preferat să moară în loc să cedeze şi să nu respecte propunerea de castitate.
Moartea sa a fost considerată unanim un adevărat martiriu şi credincioşii au comparat-o pe tânăra victimă cu Sfânta Maria Goretti.
Mormântul lui Isabel Cristina, care se află în biserica parohială "Stăpâna Noastră a Milostivirii", la Barbacena, este destinaţie a credincioşilor care vin şi din localităţile mai îndepărtate din Brazilia şi tinerii depun pe mormântul său bileţele cu gânduri şi cereri de haruri.
(După L'Osservatore Romano, 10 decembrie 2022)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
