Ziua de naştere a papei

Un inel în plus la copacul Bergoglius

De Cristiana Dobner

Se adaugă un inel la copac!

Copacul Bergoglius, de la numele ştiinţific universal - catolic - cunoscut, Franciscus, a fost transplantat într-un teren nou. Cum a reacţionat?

Bergoglius Franciscus, înrădăcinat în Cel Înviat, poate trăi şi prospera la orice latitudine, poate rezista la orice climă.

Ca în copacii care ritmează istoria Israelului şi istoria acelei comunităţi care se va numi Biserică, alături de aspectul natural trebuie descoperit aspectul mai ascuns, cu sensul său numai în Cuvântul dăruit de Creator lui Adam.

De ce să ne bucurăm cu Bergoglius Franciscus?

Pentru că rădăcinile sale sunt plantate trainic nu în pământul care, mai devreme sau mai târziu se va sfârşi, ci în perenitatea cerului şi coroana sa se întinde asupra întregii lumi: umbră a lui Dumnezeu care ocroteşte şi conduce;

pentru că este un copac care, adăpându-se în apele mereu proaspete ale Ierusalimului ceresc, alungă toate insectele dăunătoare chemându-le pe nume: pedofilie, bogăţie câştigată rău, carierism ecleziastic, politică ce nu priveşte la binele populaţiei ci la contul din bancă în paradisele fiscale, corupţie şi bârfă;

pentru că frunzele sale sunt verzi şi fragede, dăruiesc viaţă şi speranţă, prospeţime de gândire şi agilitate de acţiune dar, dacă încerci să le smulgi din copac şi să le schimbi numele, pistilul este de oţel şi din el se prelinge tradiţia vie a Bisericii;

pentru că parfumul său, Bergoglius Franciscus este în mod misterios mereu înflorit, se înalţă ca nor plăcut lui Dumnezeu şi coboară spre toţi pentru că inima rugătoare bate mereu şi îndreaptă privirea spre Dumnezeu, spre fraţi şi spre surori;

pentru că, lucru straniu, Bergoglius Franciscus ştie să râdă cu multă plăcere, ştie să prindă latura umoristică a situaţiilor, să trăiască dificultăţile cu privirea hilară; nu cred că e vorba de alergie patogenă cât mai degrabă de o contagiere sănătoasă care ajută la descoperirea venelor, poate pline de praf, ale sufletului copilului care locuieşte în fiecare dintre noi şi are nevoie să înveţe să zâmbească vieţii;

pentru că Bergoglius Franciscus nu vrea să se împodobească cu măreţie, cu podoabe care sunt status symbols de putere şi belşug (a se citi risipă) de bani, ci alege o viaţă simplă; împărtăşită; pare aproape navetist care înfruntă în fiecare zi tura dură de muncă, atunci când urcă într-o maşină ieftină şi nu într-o maşină de reprezentanţă;

pentru că Bergoglius Franciscus merge aplecat într-o parte şi trăieşte cu greu, dar nu şterge zâmbetul de pe buze şi lasă ca ramurile sale să fie aplecate şi să fie jumulite de întâlnirile zilnice, şi-aşa... este foarte sigur de asta... celui care-l iubeşte pe Dumnezeu şi se dedică Lui, nu poate decât să i se întâmple ceea ce este mai bun, chiar şi cu un şchiopătat;

pentru că a acceptat o slujire care îl va consuma şi nu s-a mascat în spatele unei senilităţi incipiente de care să se bucurie în propriul climat şi în propriul ambinet, după o viaţă dedicată în slujba tuturor;

pentru că ocroteşte, ca autentic copac biblic, pe toţi cei mai săraci şi ajunge la toţi dând răcorire în arşiţă, sprijin în tristeţe, putere în ieşirea din mizerie;

pentru că micile frunze mereu noi vorbesc despre tandreţe care vine în întâmpinare şi nu aşteaptă ca să se întindă mâna sau să se apropie faţa pentru a le simţi catifelate: se prelungesc, se întind pentru a se dărui;

pentru că Bergolius Franciscus lovit de furia vânturilor face să se simtă foşnind frunzele care cântă laude de milostivire şi nu de condamnare, dar rămân trainice, aşteptând ca să sufle vântul dulce şi revigorant al Duhului.

Mulţi şi mulţi "pentru că" sprijiniţi de un singur şi puternic "pentru că", ce trimite la acel proiect al Tatălui cunoscut numai de El, când o femeie naşte un nou-născut şi-l observă şi se întreabă "Cine va fi copilul meu?".

Speranţe şi aşteptări, trude şi nopţi nedormite ca să crească un copil care, tânăr dar matur, va recunoaşte în sine dorinţa de mântuire a lui Dumnezeu pentru toţi şi se va lăsa curăţat, udat şi îngrijit, uneori fără a înţelege când se vor dezvolta frunzele şi ce direcţie vor lua.

(După agenţia SIR, marţi, 17 decembrie 2013)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu