© Vatican Media

Sfânta Fecioară Maria a Zăpezii, simbol de har, uneşte frumuseţea şi gratuitatea - cardinalul Makrickas

În Bazilica "Santa Maria Maggiore", cardinalul arhipăstor a celebrat o Liturghie solemnă la aniversarea dedicării bazilicii papale şi pentru solemnitatea în care se comemorează evenimentul miraculos al ninsorii din Roma. În acest Jubileu, a spus el, pelerinii cer să fie martori ai marilor lucrări ale lui Dumnezeu în lume, cu "credinţă reînnoită şi inimă albă ca zăpada".

A fi "martori" ai "marilor lucrări" ale lui Dumnezeu în lume, cu "credinţă reînnoită şi inimă albă ca zăpada": aceasta, în actualul An Sfânt, cer pelerinii atunci când trec prin Poarta Sfântă de la "Santa Maria Maggiore". A subliniat acest lucru cardinalul arhipăstor Rolandas Makrickas, celebrând Liturghia solemnă în dimineaţa de marţi, 5 august 2025, la aniversarea sfinţirii bazilicii papale şi pentru solemnitatea Sfintei Fecioare Maria a Zăpezii. Reparcurgând istoria primului sanctuar marian din Occident, cardinalul a amintit în omilia sa cum bazilica a fost construită de Papa Liberiu şi patricianul Ioan, în urma unui vis, în care Maica Domnului le-a cerut să construiască o biserică dedicată ei pe colina unde ninsese. Astfel, conform tradiţiei, în noaptea foarte caldă dintre 4 şi 5 august 358, a nins pe colina Esquilino, iar acolo Liberius a trasat proporţiile noii biserici chiar pe zăpadă.

Ninsoarea uneşte "frumuseţea şi gratuitatea"

"În fiecare an, mii de credincioşi sunt uimiţi şi inspiraţi de ninsoarea petalelor albe de trandafir care cad din tavanul bazilicii noastre. Astăzi, şi noi toţi suntem martori ai acelui semn", a spus Makrickas, referindu-se la reconstituirea evenimentului miraculos al "ninsorii" care a avut loc în această dimineaţă şi care va fi repetat în această după-amiază [marţi, 5 august] în timpul vesperelor prezidate de arhiepiscopul Edgar Peña Parra, substitut de la Secretariatul de Stat. Arhipăstorul a amintit că, în urmă cu exact un an, Papa Francisc, care astăzi se odihneşte în Bazilica "Santa Maria Maggiore", a voit să prezideze vesperele şi, asistând la tradiţionala ninsoare, "ne vorbea despre un sentiment dublu pe care fenomenul natural al zăpezii albe îl trezeşte întotdeauna în sufletul uman şi anume: admiraţie şi uimire". Astfel, a subliniat că ninsoarea poate fi înţeleasă ca un "simbol al harului", adică al unei realităţi care uneşte "frumuseţea şi gratuitatea": este ceva ce nu poate fi "meritat, cu atât mai puţin cumpărat; poate fi primit numai ca dar". Aceasta din urmă, ca atare, este complet "imprevizibil", la fel ca o ninsoare la Roma în mijlocul verii: de aici şi invitaţia de a nu pierde "capacitatea de a admira şi de a fi uimiţi", care fac parte din însăşi experienţa credinţei.

Toate sunt semne ale manifestării apropierii lui Dumnezeu

Zăpada, a continuat cardinalul, evocă şi "albeaţa, candoarea", semne de apartenenţă la lumea cerească: Evangheliile vorbesc despre ea atunci când descriu Schimbarea la Faţă şi pe îngerii din mormântul lui Isus în dimineaţa învierii. Uimirea, admiraţia şi albeaţa, ca puritate, har şi manifestare a apropierii lui Dumnezeu, sunt realităţi pe care Makrickas le-a definit ca fiind "foarte sugestive" şi "toate reunite în Maria", protagonista primei ninsori de pe colina Esquilino.

Maria măreşte lucrările Domnului, nu propriile dificultăţi

Fecioara "măreşte lucrările Domnului": nu propriile dificultăţi şi griji - a clarificat cardinalul - ci pe Domnul. Şi dacă există întotdeauna ispita de a ne lăsa copleşiţi de temeri, Maica Domnului arată că "acesta nu este drumul corect pentru noi", punându-l pe Dumnezeu ca "prima măreţie a vieţii: de aici izvorăşte Magnificat, de aici se naşte bucuria de a crede şi de a trăi". Şi pentru că bucuria, a subliniat el, se naşte "nu din absenţa problemelor", ci din "credinţa în prezenţa lui Dumnezeu care ne ajută, care este aproape de noi". În sfârşit, chemarea, urmând paşii Mariei - care se recunoaşte mică - de a ne aminti de "lucrurile mari pe care Domnul le realizează în viaţa noastră, în viaţa Bisericii şi în lume".

Lorena Leonardi

(După Vatican News, 5 august 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu