|
| © Vatican Media |
Pentru experta informaticiană etiopiană Abeba Birhane
Papa şi Africa refuză tehnologiile neocolonialiste
Inteligenţa artificială nu este o "baghetă magică". Nu se mişcă pentru a rezolva problemele lumii. Dar este, într-adevăr, condusă de industriile occidentale de înaltă tehnologie, din ce în ce mai aliniate cu "ideologii politice îngrijorătoare" şi detaşate de "jos în sus". Informaticiana etiopiană Abeba Birhane subliniază acest lucru cu precizia cuiva care a studiat cele mai citate o sută de lucrări despre IA şi a constatat că marea majoritate menţiona numai eficienţa şi performanţa ca obiective. Prin urmare, Occidentul nu ar trebui să privească Africa folosind o privire "colonială", care, aşa cum avertizează papa în Magnifica humanitas, riscă să provoace daune în "era digitală". În schimb, ar trebui să importe acele practici cunoscute în jargon drept "indigene de înaltă performanţă": combinarea cunoştinţelor locale cu instrumente tehnologice de ultimă generaţie, alese în funcţie de problema în cauză, nu impuse din exterior.
Comentând prima enciclică a Papei Leon al XIV-lea cu mass-media vaticane, profesorul de la Şcoala de Informatică şi Statistică de la Trinity College Dublin explică: "Nu tehnologiile le fac excepţionale. Ci faptul că se construiesc de jos în sus, pornind de la nevoi reale. Acesta este modelul pe care trebuie să-l susţinem."
Profesoara a fost numită unul dintre cei 32 de experţi ai Organismului Consultativ pentru Inteligenţă Artificială al Naţiunilor Unite, un organism consultativ care oferă recomandări privind guvernanţa globală a noilor tehnologii şi inclusă de revista americană "Time" în "Time100 AI", o listă a celor mai influente o sută de persoane din acest domeniu. Includerea ei în această listă o plasează alături de episcopul de Roma. "Faptul că o figură religioasă precum papa a fost inclusă în această listă are implicaţii sociale importante şi pozitive", observă omul de ştiinţă. "IA nu este o problemă academică. Este ceva care ne afectează pe fiecare dintre noi, care modifică structura vieţii sociale. Şi această conştientizare necesită implicarea fiecărui membru al societăţii, inclusiv a liderilor religioşi, care au un rol semnificativ în modelarea înţelegerii publice".
De la un lider religios la altul, Birhane aminteşte întâlnirea cu Dalai Lama în 2022. Profesoara i-a prezentat lucrarea sa despre riscurile Inteligenţei Artificiale, iar el a răspuns cu o frază care răsună astăzi în paginile din Magnifica humanitas: valorile umane sunt considerate de "importanţă secundară" în domeniul IA.
În centrul activităţii informaticii se află o constatare documentată de ani de cercetare: domeniul Inteligenţei Artificiale este structural nealiniat. "Aproape toate cercetările arată că priorităţile domeniului sunt profund nealiniate cu valori precum îngrijirea, dreptatea, compasiunea faţă de ceilalţi şi păstrarea demnităţii sociale". Problema, clarifică Birhane, este înrădăcinată în însăşi natura dezvoltării: "Construirea sistemelor de IA necesită reducerea comportamentelor umane complexe, ambigue şi dinamice la simple corelaţii statistice. Domeniul nu este echipat pentru a surprinde şi păstra complexitatea naturii umane".
La aceasta se adaugă o îngrijorare mai recentă: "Industria tehnologică s-a aliniat unor ideologii politice profund problematice. Cea mai mare teamă a mea este că, pe măsură ce viaţa de zi cu zi se mută din ce în ce mai mult în spaţiul virtual, marile companii îşi folosesc puterea pentru a ignora drepturile fundamentale: libertatea de exprimare, libertatea de mişcare, chiar şi dreptul de a trăi fără supraveghere".
În ceea ce priveşte problema Sudului global, Birhane oferă cea mai originală şi necesară voce, în ton cu avertismentul papei din Magnifica humanitas cu privire la modul în care acesta este împovărat de "costul real" al progresului tehnologic. "IA este prezentată ca o baghetă magică capabilă să rezolve magic toate problemele. Acest lucru pur şi simplu nu este adevărat", spune ea. Ideea că Africa a "rămas în urmă" pentru că îi lipsesc instrumentele tehnologice adecvate se bazează pe o neînţelegere fundamentală. "Problemele cu care se confruntă continentul, de la foamete la violenţa de gen, de la corupţie la conflicte, necesită voinţă politică şi schimbări structurale. Nu sisteme de IA". La urma urmei, continentul nu este spaţiul de umplut pe care anumite naraţiuni occidentale tind să îl prezinte. "Africa are o istorie intelectuală bogată şi extraordinară şi există iniţiative locale care construiesc tehnologii pornind de la problemele reale ale comunităţilor, nu de la cele imaginate de directorii din Silicon Valley". Exemplul pe care îl citează în acest sens este Kabakoo Academies din Bamako, Mali, care răstoarnă paradigmele: nu pornesc de la tehnologia disponibilă pentru a identifica o problemă de rezolvat, ci de la problema reală pentru a alege instrumentul cel mai potrivit. "Asta ar trebui să preţuim, nu importul de tehnologii dezvoltate în Occident fără nicio înţelegere contextuală a problemelor cu care se confruntă Africa. Tehnologii care, într-un anumit sens, întrupează o formă de neocolonialism".
Există un ultim punct pe care Birhane doreşte să îl clarifice. I s-a cerut să prezinte exemple pozitive de IA, cazuri în care tehnologia a îmbunătăţit cu adevărat viaţa persoanelor. "Poate părea contrariul, dar realitatea este că suntem inundaţi de naraţiuni pozitive despre IA. Majoritatea acestora nu au dovezi empirice care să le susţină: se bazează pe intuiţii şi sentimente, mai degrabă decât pe dovezi concrete". Aşadar, conchide experta, este necesar ca cineva să continue să sublinieze riscurile, să documenteze daunele şi să conteste clişeele. "Cred că este perfect legitim ca persoane ca mine să evidenţieze limitele şi pericolele, să contracareze acele naraţiuni nejustificate şi nefondate".
Edoardo Giribaldi
(După L'Osservatore Romano, 27 mai 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
