|
| © ANSA/SIR |
La trei ani de la ChatGPT. Părintele Peyron: "Provocarea nu este tehnică, ci umană: este nevoie de simţ critic, etică şi comunitate"
La trei ani de la lansarea ChatGPT, pr. Luca Peyron reflectează asupra impactului inteligenţei artificiale generative. Revoluţia digitală nu este doar tehnologică, ci şi antropologică: ea afectează limbajul, memoria, judecata şi relaţiile. Este necesară o alianţă educaţională între instituţii, comunităţi şi Biserică pentru a promova gândirea critică, responsabilitatea şi conştientizarea în utilizarea unor instrumente din ce în ce mai răspândite.
La trei ani de la lansarea ChatGPT, inteligenţa artificială generativă a intrat constant în obiceiurile a milioane de oameni, influenţând limbajele, învăţarea şi procesele decizionale. Părintele Luca Peyron, şeful Departamentului de Îngrijire Pastorală a culturii tehnico-ştiinţifică din Arhidieceza de Torino şi unul dintre cei mai importanţi experţi digitali ai Bisericii, oferă o lectură care combină sociologia, antropologia şi experienţa pastorală.
Au trecut trei ani de la lansarea ChatGPT: cum aţi descrie transformarea care a avut loc în acest timp?
ChatGPT, împreună cu Covid, au reprezentat un punct de cotitură. Pandemia a accelerat tranziţia către digital; inteligenţa artificială generativă a făcut accesibil ceea ce anterior era perceput ca fiind complex. Caracterul plug-and-play a dărâmat toate barierele de acces şi a dat multora senzaţia că totul este imediat şi intuitiv. Această uşurinţă este motivul succesului său, dar şi al fragilităţii sale: atunci când un instrument apare simplu, tindem să ignorăm limitele sale şi să delegăm maşinii abilităţi pe care nu le posedăm.
Ce risc specific există?
Multă vreme, inteligenţa artificială a fost asociată cu ideea de competenţă specializată. Acum, mulţi o folosesc crezând că tehnologia înlocuieşte cunoaşterea. Riscul este să crezi că ştii ceea ce nu ştii. Este ca şi cum ai conduce o maşină fără a avea permis: senzaţia de control nu coincide cu capacităţile reale şi generează noi expuneri, în special în rândul segmentelor de populaţie cărora le lipsesc instrumentele critice adecvate.
IA generativă atinge memoria, limbajul, judecata. Cum interpretaţi acest element?
Asistăm la o revoluţie cognitivă. Maşina nu numai că oferă răspunsuri, ci intră şi în procesele prin care ne structurăm gândirea. De aceea spun că idolul de astăzi nu mai este mut: vorbeşte şi o face neîncetat. Adolescenţa şi tinereţea, care deja experimentează fragilităţi de dezvoltare, găsesc în IA un interlocutor mereu disponibil şi fără rezistenţă. Acest lucru poate crea dependenţă, nu numai tehnică, ci şi afectivă, deoarece maşina nu judecă şi nu introduce conflicte.
Dumneavoastră legaţi acest lucru şi de criza din relaţii.
Lipsa figurilor adulte de referinţă îi împinge pe mulţi să apeleze la algoritmi, care, însă, nu îşi asumă nicio responsabilitate educaţională. Astfel, creşte o iluzie de competenţă şi de însoţire care nu corespunde realităţii. Vedem acest lucru în sectorul sanitar, unde diagnosticele improvizate şi interpretările incorecte erau deja răspândite cu motoarele de căutare şi astăzi se găsesc instrumente mai sofisticate şi mai periculoase.
De asemenea, este îngrijorătoare viteza cu care tehnologia pătrunde în sectoare critice.
Introducerea rapidă a acestor sisteme în justiţie, sănătate şi administraţie necesită conştientizare tehnică şi culturală. Această conştientizare lipseşte adesea. În plus, accesul aproape liber la instrumente care generează pierderi economice semnificative indică faptul că mizele sunt geopolitice, nu comerciale. Între timp, o pondere tot mai mare a conţinutului digital este produsă de maşini, cu consecinţe asupra calităţii informaţiilor şi a capacităţii critice a cetăţenilor.
ChatGPT pe scurt
Lansat pe 30 noiembrie 2022, ChatGPT este modelul lingvistic dezvoltat de OpenAI care a făcut inteligenţa artificială generativă accesibilă publicului larg. Bazat pe arhitecturi de reţele neuronale mari, antrenate pe texte disponibile online, acesta produce răspunsuri text, traduceri, analize, cod şi conţinut creativ în timp real. Difuzarea sa a fost printre cele mai rapide din istoria tehnologiilor digitale, pătrunzând în domeniile educaţional, profesional şi administrativ.
Ca educator: este timpul pentru o formare mai structurată?
Formarea este necesară, dar fără educaţie nu este suficientă. Un copil trebuie să înveţe nu numai să folosească un algoritm, ci şi să ştie să-l abandoneze pentru a se întoarce la manipularea realului. Abilităţile manuale construiesc procese cognitive pe care tehnologia digitală nu le poate înlocui. Dacă eficienţa devine singurul criteriu, riscăm să reducem umanul la o funcţie. Educaţia trebuie să restabilească echilibrul dintre a face şi a fi.
Este acest proces reversibil?
Da, pentru că fiecare generaţie poate regândi raportul cu tehnologia. Ideea de inevitabilitate trebuie respinsă: tehnologia nu este neutră, ea încorporează valori care trebuie orientate. La fel ca în cazul medicamentelor, şi algoritmii care au impact asupra proceselor mentale necesită criterii de responsabilitate. Nu putem încredinţa protejarea fragilităţilor numai logicilor economice.
Se aplică acelaşi lucru pentru administraţia publică?
O maşină nu poate rezolva problemele structurale. Fără reforme adecvate, inteligenţa artificială riscă să devină o scuză. Apoi, există problema suveranităţii: datele publice nu pot fi gestionate cu uşurinţă. Şi există problema energetică, adesea ignorată, care priveşte impactul sistemelor de generare asupra resurselor globale.
Leon al XIV-lea intervine frecvent asupra temei IA. Poate Biserica să însoţească şi să orienteze această schimbare?
Biserica păstrează trei resurse decisive: capacitatea de a convoca, o antropologie bine fundamentată şi o prezenţă globală. Într-o epocă marcată de fragmentarea culturală, ea poate oferi locuri de ascultare, discuţie şi discernământ. Fiecare comunitate poate ajuta la înţelegerea tehnologiei fără frică sau naivitate, păstrând o viziune a umanului care nu să nu se reducă la simpla performanţă, ci să recunoască demnitatea integrală a persoanei.
Riccardo Benotti
(După Agenţia SIR, 5 decembrie 2025)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
