|
| © Vatican Media |
O bogăţie care măreşte diferenţa socială
Astăzi, într-un timp de frământări epocale pentru întreaga omenire, Leon al XIV-lea, cu recenta enciclică Magnifica humanitas, oferă indicaţii clare pentru a evita o derivă antropologică ireversibilă: "În lumina principiilor Doctrinei Sociale a Bisericii, transformarea digitală ne cere să redescoperim adevărul ca bun comun, să protejăm demnitatea muncii şi să salvăm libertatea împotriva oricărei dependenţe şi comodificări" (MH, nr. 131).
Putem alege o Inteligenţă Artificială care concentrează puterea şi bogăţia sau o Inteligenţă Artificială care distribuie oportunităţi şi protejează demnitatea. Putem alege o Inteligenţă Artificială care ne subjugă sau o Inteligenţă Artificială care ne emancipează. Alegerea depinde de noi, de principiile pe care alegem să le stabilim, de regulile pe care suntem capabili să le elaborăm.
Tehnologia "nu este neutră, pentru că ia chipul celor care o concep, o finanţează, o reglementează şi o utilizează" (MH, nr. 9). Recenta carte editată de Fabio De Felice şi Roberto Race, Viitorul nu este un algoritm: o călătorie prin tehnologie, criză şi dorinţa de sens, publicată de Luiss University Press, ne aminteşte că viitorul se află în alegerile libere ale oamenilor care doresc să construiască împreună binele comun.
Din acest motiv, în dezvoltarea Inteligenţei Artificiale, "trebuie făcut loc pentru voci multiple"; iar subsidiaritatea, o piatră de temelie a Doctrinei sociale a Bisericii, cere ca deciziile privind Inteligenţa Artificială să fie luate nu numai în Silicon Valley sau Beijing, ci în "armonie corală", implicând comunităţile locale, instituţiile naţionale şi organizaţiile societăţii civile.
Protejarea demnităţii umane şi salvgardarea binelui comun sunt, aparent, preocupări nu numai ale Bisericii catolice, ci şi ale şefului statului italian, preşedintele Sergio Mattarella. Acest lucru reiese din declaraţiile sale din 2 iunie, cu ocazia celei de-a 80-a aniversări a Republicii Italiene. Printre numeroasele intervenţii, dialogul cu tinerii a fost deosebit de remarcabil, în care - printre altele - a discutat despre inteligenţa artificială, afirmând: "Instrumentele din acest sector sunt concentrate în foarte puţine mâini. Aceasta este o situaţie inacceptabilă, deoarece acestea sunt entităţi care resping regulile şi controalele. Un operator extrem de bogat monopolizează sectorul şi spune: «Vă asigur un serviciu eficient, în schimb îmi daţi o bucată din libertatea voastră». Nu putem permite acest lucru".
Este esenţial să subliniem că criticile lui Mattarella la adresa monopolului tehnologic nu sunt doar o problemă economică sau politică, ci una profund antropologică. Când preşedintele avertizează că "nu putem permite acest lucru", el afirmă un principiu constituţional: statul nu poate accepta ca drepturile fundamentale ale cetăţenilor să fie comercializate în schimbul serviciilor digitale. Libertatea nu este o marfă, iar demnitatea umană nu poate fi negociată cu algoritmi opaci.
Viziunea lui Mattarella este astfel în perfectă sinergie cu ceea ce este relatat în Magnifica humanitas, care se exprimă împotriva noilor forme de sclavie digitală, amintind că colectarea masivă de date personale devine un instrument de control şi manipulare; se evidenţiază de asemenea că "avuţia mondială a crescut în termeni absoluti, dar concentrarea în câteva mâini a crescut şi dezechilibrele s-au lărgit" (MH, nr. 161).
Cuvintele folosite de preşedintele Republicii Italiene sunt "laice", dar - probabil datorită originii sale catolice - sunt perfect convergente cu credinţa creştină, tocmai pentru că persoana umană este plasată în centru. De altfel, cuvintele sale sunt în acord cu cele relatate în Magnifica humanitas, întrucât se subliniază că demnitatea persoanei trebuie pusă în centru, reducând progresul tehnic la un simplu instrument, nu la un criteriu absolut de judecată.
În această eră a marilor schimbări, sau mai degrabă, a unei schimbări de eră, Inteligenţa Artificială, ca orice tehnologie, nu poate legitima puterea de una singură; riscă, aşa cum am menţionat deja, să concentreze controlul în mâinile câtorva dacă nu este guvernată de principii etice, transparenţă şi participare democratică. Tehnologia, dacă este absolutizată, generează o "paradigmă tehnocratică" în care eficienţa prevalează asupra demnităţii şi fraternităţii. Prin urmare, relaţia dintre putere şi Inteligenţa Artificială trebuie să fie ghidată de promovarea demnităţii umane, a dreptăţii, a subsidiarităţii şi a păcii, astfel încât tehnologia să servească omenirii şi să nu o subjuge sau să o înlocuiască în sarcina sa de a construi împreună binele comun.
Calea de urmat este clară: reguli corecte, transparenţă, participare democratică, educaţie critică, dreptate socială, protejarea locurilor de muncă şi apărarea păcii. Numai în acest fel, Inteligenţa Artificială poate fi cu adevărat în slujba persoanei, a familiei, a comunităţii şi a creaţiei. Nu avem de ales decât să alegem dacă "să ridicăm un nou Turn Babel sau să construim cetatea în care Dumnezeu şi omenirea locuiesc împreună" (MH, nr. 1).
Nicola Rotundo
(După L'Osservatore Romano, 16 iulie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
