|
| © Vatican Media |
Salutul Sfântului Părinte înainte de Sfânta Liturghie în Parohia "Sacro Cuore din Gesù"
Bună dimineaţa şi o duminică frumoasă tuturor! Bună dimineaţa! Ce frumos!
Şi vă mulţumesc pentru primirea voastră şi pentru această bucurie, care, fiind ziua Domnului, duminica, aminteşte de ziua Învierii, bucuria speranţei noastre.
Şi chiar dacă prima duminică din Postul Mare este un timp de pregătire, de convertire, şi acesta este timp de bucurie, pentru că ştim cu toţii că Domnul vrea să ne primească, vrea să ne primească, precum această parohie!
Ce frumos este să fim într-un loc unde toţi şi toate sunt bineveniţi! Vă mulţumesc vouă, mulţumesc acestei parohii! Însuşi numele - "Inima lui Isus", "Preasfânta Inimă" - ne aminteşte ce înseamnă pentru noi simbolul inimii: simbol al iubirii, al carităţii, al acestei generozităţi a iubirii Domnului ca nu are margini.
Şi chiar în această dimineaţă vedem persoane din atâtea ţări din lume, toţi adunaţi aici, care reprezintă această unitate, comuniune şi fraternitate, această convieţuire, pe care numai Isus o poate face posibilă. Iubirea lui Isus, milostivirea sa ne-a convocat în această dimineaţă. Şi de aceea şi eu spun: "Mulţumesc, Doamne, vă mulţumesc vouă şi bine aţi venit la această celebrare!".
Salut şi comunitatea salezienilor şi a surorilor saleziene care sunt prezenţi aici. Să ne gândim la istoria acestei parohii, începând cu don Bosco, cu salezienii şi cu predecesorul meu, care se numea şi el Leon, Leon al XIII-lea. Trăim o istorie care nu este numai a trecutului. Astăzi facem istorie pentru că vrem să trăim şi astăzi această foarte frumoasă tradiţie de slujire, de caritate, de lucru cu tinerii. Cât de frumos să-i vedem pe toţi aceşti copii aici în faţă! Aplauze pentru ei! Trăim bucuria vieţii: cât de frumos este să fim vii, să avem acest dar al vieţii pe care Domnul ni-l dăruieşte. Multe, multe urări de bine! Duminică frumoasă, celebrare frumoasă!
___________
Salutul Sfântului Părinte adresat consiliului pastoral parohial
Vă mulţumesc sincer pentru tot ce aţi făcut pentru a organiza această vizită, parohului - poate este prea umil... - presupun că a făcut şi el ceva. Şi să-l aplaudăm şi pe paroh în această dimineaţă! Şi întreaga familie saleziană: aceasta este casa lor! Dar un lucru foarte frumos este că nu este numai casa lor, aşa cum ei înşişi spun clar: este casa întregii parohii, a tuturor credincioşilor, a acestui fluviu de pelerini care trec zilnic prin Termini, prin această parte a oraşului - practic centrul oraşului, inima oraşului şi inimă a lui Isus. Este cu adevărat foarte frumos a trăi acest spirit nu numai al inimii unui oraş, ci al inimii lui Isus, care este mereu plină de iubire şi de milostivire. O milostivire care se manifestă în atâtea slujiri, atâtea forme de caritate, de primire, de însoţire, de apropiere a lui Cristos, de apropiere a Bisericii de toate aceste persoane.
Din păcate, nu avem mult timp în această dimineaţă. Aş vrea să aud şi eu de la diferitele grupuri despre ceea ce faceţi, ce faceţi, provocările cu care vă confruntaţi... dar este o primă întâlnire, sperăm că vor exista oportunităţi în viitor. După cum am văzut în ultimii ani, Consiliul educaţional - cum îl numiţi? - "Comunitatea educaţională pastorală", în spiritul salezian, sau "Consiliul Pastoral" este o expresie atât de importantă a vieţii Bisericii, care este întotdeauna sinodală. "Sinod" înseamnă a merge împreună cu ceilalţi, a merge cu toţii împreună. Şi astfel voi, care reprezentaţi atâtea sectoare, atâtea comunităţi, atâtea realităţi ale acestei parohii, adunaţi aici împreună, lucrând împreună, reprezentaţi şi această dimensiune foarte frumoasă a vieţii ecleziale, a vieţii Bisericii. Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi. Vă doresc cu adevărat nu numai binecuvântarea Domnului, ci şi acest har al Domnului, care este iubirea şi caritatea, care este pentru toţi. Aşadar, mereu înainte şi vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi! Mulţumesc!
O fotografie cu toţi, să vedem dacă merge... ne va spune fotograful... Cu plăcere!
___________
Salutul Sfântului Părinte în timpul întâlnirii cu comunitatea salezienilor
Vă mulţumesc pentru acest salut foarte frumos şi pentru tot afectul şi loialitatea pe care le-aţi exprimat prin aceste cuvinte. Aş dori să încep acest salut cu cuvintele pe care le-am citit scrise aici pe pupitru, amvonul Cuvântului lui Dumnezeu.
Fraza din capitolul 20 al Evangheliei Sfântului Ioan spune: "Isus a mai făcut înaintea discipolilor şi multe alte semne, care nu sunt scrise în cartea aceasta. Acestea însă au fost scrise ca să credeţi că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu şi, crezând, să aveţi viaţă în numele lui". Printre multele semne care nu sunt scrise, există viaţa consacrată, şi aş vrea să vă spun sincer, există comunitatea saleziană.
Voi faceţi parte, sunteţi expresia unuia dintre aceste semne care nu sunt scrise în carte, însă da, scrise în inima lui Isus: chiar şi astăzi continuaţi această slujire atât de importantă în multe părţi ale lumii, chiar şi acolo unde este război, conflict, sărăcie, unde Isus vrea să fie prezent.
Şi o face prin comunitatea voastră şi prin slujirea voastră şi aici la Roma, şi aici în această parohie, şi aici cu casa generală a Congregaţiei voastre.
Am relatat deja comunităţii când am vizitat parohia din Castel Gandolfo - o voi spune şi aici... de data aceasta este publică, o filmează, o înregistrează (râsete): când eram tânăr, înainte de a mă alătura augustinienilor, am vizitat şi comunitatea saleziană.
Aţi fost pe locul doi, îmi pare rău! (râsete) Dar poate că există ceva care a rămas în inima mea, unită şi cu voi, în comunitatea saleziană. Şi, de fapt, am vizitat mai multe comunităţi saleziene decât augustiniene în aceste prime zece luni de pontificat. Şi astfel vă sunt cu adevărat aproape.
Şi providenţa lui Dumnezeu, care ne însoţeşte mereu, mă ajută să recunosc aceste mari daruri pe care le-aţi primit în carisma voastră: această slujire faţă de tineri, această iubire pentru pastoraţia educaţională, atâtea exprimări pe care le trăiţi în multe ţări din lume. Şi nu trebuie să uit că preşedintele APSA este salezian, însoţindu-ne şi în nevoile materiale, ca să spunem aşa. Este cu adevărat minunat să putem celebra împreună credinţa noastră şi să simţim în inimă această apropiere de cei mai mici din Împărăţie, de aceste comunităţi prezente aici la Roma, aici în această zonă Termini, şi unde slujiţi cu adevărat tinerii cu mare generozitate, nu numai italieni, ci şi străini, creând aceste oportunităţi de slujire, cum ar fi studiul limbii italiene - i-am spus mai devreme profesorului că aş face parte şi eu din cursurile sale de italiană, care pot ajuta întotdeauna!
Trăiţi acest spirit al iubirii lui Isus urmând mărturia lui don Bosco. Vă urez toate cele bune, vă mulţumesc pentru slujirea voastră. Să mergem împreună uniţi în Biserică, uniţi în Inima Preasfântă a lui Isus. Mulţumesc!
Să spunem binecuvântarea şi apoi să ne rugăm împreună. "Tatăl nostru...".
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
