de Domenico Agasso jr
Papa Francisc sfidează pandemia şi călătoreşte din nou. "Primind invitaţia Republicii Irak şi a Bisericii Catolice locale, Papa Francisc va face o călătorie apostolică în această ţară de la 5 la 8 martie 2021, vizitând Bagdadul, câmpia Ur, legată de amintirea lui Abraham, oraşul Erbil, precum şi Mosul şi Qaraqosh în câmpia Ninive. La momentul oportun va fi publicat programul călătoriei, care va ţine cont de evoluţia crizei sanitare mondiale". Acest lucru îl afirmă într-o declaraţie directorul Sălii de Presă vaticane, Matteo Bruni.
Aşadar, pentru pontif o călătorie de patru zile, după cincisprezece luni în timpul cărora a suspendat pelerinajele internaţionale din cauza pandemiei. Călătoria reprezintă "un gest concret de apropiere de toată populaţia din acea ţară martirizată", evidenţiază Vatican News. Jorge Mario Bergoglio "şi-a exprimat clar intenţia de a vizita Irakul la 10 iunie 2019, în timpul audienţei acordate participanţilor la Reuniunea Operelor de Ajutor dat Bisericilor Orientale (ROACO). «Un gând insistent mă însoţeşte gândindu-mă la Irak - spunea el, împărtăşind voinţa de a merge în 2020 - pentru ca să poată privi înainte prin participarea paşnică şi împărtăşită la construirea binelui comun al tuturor componentelor chiar şi religioase ale societăţii, şi să nu recadă în tensiuni care vin din conflictele nesoluţionate vreodată ale puterilor regionale»".
O posibilitate apărută tot mai concretă şi apropiată, când la 25 ianuarie 2020, papa "primea în Vatican pe Barham Salih, preşedintele Republicii Irak. Şeful de stat îl întâlnise şi pe cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, şi pe Monseniorul Paul Richard Gallagher, secretar pentru raporturile cu statele. Au fost tratate provocările din ţară, ca aceea de «a favoriza stabilitatea şi procesul de reconstrucţie - evidenţia o notă a Sălii de Presă vaticane - încurajând calea dialogului şi a căutării de soluţii adecvate în favoarea cetăţenilor şi respectând suveranitatea naţională». Este centrală «importanţa de a ocroti prezenţa istorică a creştinilor» şi «necesitatea de a le garanta siguranţă şi un loc în viitorul» ţării".
De fapt, în Irak, înainte de 2003, an al conflictului care a dus la căderea lui Saddam Hussein, creştinii "erau circa 1-1,4 milioane. Oroarea războiului şi ocuparea Câmpiei Ninive din partea aşa-numitului stat islamic, între 2014 şi 2017, i-a redus la circa 300-400 de mii". Salih a subliniat de mai multe ori "valoarea creştinilor şi rolul lor în construire, pe aceea linie premierul, Mustafa Al-Kazemi, care i-a invitat pe creştinii care au fugit în Irak din cauza violenţelor să se întoarcă pentru a contribui la reconstrucţie". Însă rămân încă deschise "şantierele păcii, siguranţei şi stabilităţii. Criza economică, şomajul, corupţia şi drama celor circa 1,7 milioane de evacuaţi în ţară pun la grea încercare proiectele de dezvoltare". UNICEF estimează că "peste 4 milioane de persoane au nevoie de asistenţă umanitară, jumătate sunt copii". Şi în acest context "în care lipsesc spitale şi medicamente, Covid-19 a ucis mii de persoane".
Astfel se concretizează proiectul Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, "care vedea Irakul, în câmpia Ur a caldeenilor, ca prima etapă a pelerinajului jubiliar". Călătoria lui Wojtyła a fost programată de la 1 la 3 decembrie 1999: "Însă nu s-a realizat, pentru că Saddam Hussein, după tratative care au durat câteva luni, a decis s-o amâne. După douăzeci de ani, acel vis al lui Ioan Paul al II-lea se adevereşte prin al doilea succesor al său".
(După Vatican Insider, 7 decembrie 2020)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
