Moment liric: "Înviere"

Nici nu ştiu, Doamne, să-ţi spun c-am aşteptat să vii
Că m-am şi spovedit chiar de Florii,
Că pace am făcut cu mine şi cu cei din jur
Ar fi aşa... o formă de sperjur...
 
În felul meu te-am aşteptat şi te-am primit,
Am spălat geamul şi mielu-i pregătit
Pasca e gata, pe masă ouă înroşite
Şi-o lumânare-aprinsă şi ramuri înflorite.
 
Iertare, să ştii, mi-am cerut
De la mama, de la cine-am ştiut
Că mi-o dă şi nu râde de mine
Şi-nţelege c-aşa mi-e mai bine.
 
Haină nouă mi-am luat şi mie şi celor ce n-au
Vorbă caldă am dat şi mai dau
Şi un zâmbet şi tot ce-am putut
Să fim cu toţii în pace, să fie plăcut.
 
Dar, Doamne, e multă suferinţă
Şi o ascund că nu e cu putinţă
S-o trâmbiţez... cum vinzi pătrunjelul la piaţă
Să strig că aşa e în viaţă.
 
Tu mă-nţelegi, dar eu... încă nu
Vin către tine, te rog să vezi şi tu...
Uneori... mă opresc, plâng pe-ascuns şi suspin
Viaţa are încercări şi căderi şi mult chin.
 
Şi cred că şi vecina suferă, dar nu mai spune,
Ştiu că uneori şi el plânge departe de lume
Şi colega azi tristă era
Şi bunica ofta, suspina....
 
Şi vecinul ce salută frumos şi zâmbeşte
L-am văzut cum singur vorbeşte
Întrebând... de ce el, de ce lui...
Şi copilul cel trist a luat-o hai-hui.
 
Şi doamna elegantă ce arogantă pare
Plânge de dor, singurătate şi trădare,
Iar domnul cu şarm şi mereu în bon ton
I-a tremurat obrazul de teamă de-abandon.
 
Mai fă, Doamne, un pic de inspecţie-n noi
Tu ştii cât de tare suntem în nevoi
Nevoie de tine, de oameni deschişi şi atenţi
Căci de mult... la iubire-am rămas repetenţi.
 
Clopote bat, lumini se aprind, e sărbătoare,
Se pregătesc bucate pentru binecuvântare
Slujba e de acum pe sfârşite
Sufletele... uşor liniştite..
 
Rămâi cu noi, învaţă-ne tihna
Ajută-ne să ne găsim odihna,
Învaţă-ne răbdare să avem
Învaţă-ne că viaţa nu-i blestem.
 
Rămâi cu noi şi-nvie-ne pe toţi,
Adu iubire şi toleranţă între soţi
Usucă lacrimi de părinţi
Copiii să le fie împăcaţi, cuminţi...
 
Învaţă-ne cu tine să vorbim,
Învaţă-ne din deznădejde să-ne-oprim,
Învaţă-ne s-avem credinţă
Profundă, vie... ştiu că-i cu putinţă.
 
Şi dacă tot e Sfântă Înviere
Lumină dă-ne, Doamne... şi putere
Să facem din tristeţe bucurie, nu frustrări
Să fim din nou lumină-n patru zări.

Ecaterina Croitor