|
| © Vatican Media |
Drumuri "cerradas" [închise], ploaie şi vânt, atenţie meticuloasă la detalii în aceste zile în Las Palmas de Gran Canaria pentru a pregăti sosirea de astăzi [11 iunie 2026] a lui Leon al XIV-lea, primul papă care pune piciorul pe acest ţinut al turismului şi al portului. Cel mai intens moment va fi în portul Arguineguín, cu întâlnirea cu migranţii, inclusiv cu cei de alte religii, şi cu structurile de primire. "Debarcaderul ruşinii" devine "debarcaderul speranţei". Şi chiar dacă fluxul de migranţi a scăzut, urgenţa continuă.
Un pic ca Miami, cu porturile sale exclusiviste; un pic ca Los Angeles, cu dunele care acoperă peisajele deşertice ale Maspalomas. Un pic ca micile sate din interiorul Peru-ului, cu casele lor albe, balcoanele din lemn sculptat şi străzile pietruite. Un pic ca Rio de Janeiro, cu palmieri împânzind plaja aurie, şi chiar Barcelona, cu cartierele sale în stil colonial. Las Palmas de Gran Canaria este o mezcla, un amestec, o combinaţie de cartiere istorice şi peisaje naturale, o arhitectură cu o personalitate puternică, la fel ca şi oferta gastronomică şi viaţa de noapte cosmopolită, împărţită între mare şi pub-urile din Vegueta, cartierul istoric care include cele mai emblematice clădiri (printre care, Casas Consistoriales şi Casa Regental) şi cele mai importante muzee. Nu degeaba aceasta, a treia ca mărime dintre cele şapte insule din arhipelag (există şi alte insule mai mici), este numită un "continent în miniatură" pentru varietatea sa extraordinară.
Vreme rea în zilele de pregătire
Marocul se află la 150 km de coasta Atlanticului. Iar căldura africană este copleşitoare, atingând vârfuri de 40 de grade Celsius în august. Localnicii raportează acest lucru pe tot parcursul anului - în special din septembrie până în aprilie - deoarece se confruntă cu turismul masiv, în special din Franţa şi Germania. Cu toate acestea, un cer gri-albicios, cunoscut sub numele de "panza de burro" (burta măgarului), precedă orele premergătoare vizitei Papei Leon al XIV-lea, penultima oprire a intensei sale călătorii apostolice în Spania.
Până acum câteva zile, au fost şi vânt, ploaie şi ceaţă densă, întrerupte doar de culorile pastelate ale caselor în stil renascentist grupate de-a lungul dealurilor şi trotuarelor. Nu tocmai vremea la care te-ai aştepta atunci când călătoreşti în Insulele Canare. "Nu ştiu de ce... Aşa este de o săptămână. Dar acum că soseşte papa, va fi mai bine", asigură Natalia, menajeră la o casă călugărească.
Pentru prima dată
Vremea rea nu a deraiat în niciun fel pregătirile pentru papa din ultimele zile, care este întâmpinat cu pancarte şi semne albastre şi albe pe care scria Bienvenido [Bun venit] şi mottoul călătoriei apostolice, Alza la mirada [Ridică-ţi ochii]. Capacele de canalizare au fost sudate, pereţii au fost revopsiţi, iar aproape toate străzile au fost închise traficului deja aglomerat, în special în jurul orei 15.00, când oamenii ieşeau din şcoli şi birouri. Atmosfera a fost una de "rigoare maximă" şi "activitate frenetică", a explicat Enélida Hernández la mass-media vaticane. Aceasta este prima dată când o vizită papală are loc în Insulele Canare, iar gestionarea tehnică şi de securitate a unui astfel de eveniment aduce cu sine o oarecare tensiune şi incertitudine. "Sunt atât de multe detalii de care trebuie să ne ocupăm. Dar înfruntăm totul cu o bucurie imensă pentru că Sfântul Părinte este printre noi".
Şoferul de taxi José, ocupat să navigheze printre bariere şi rute alternative, este mai mult sau mai puţin pe aceeaşi lungime de undă. "Guvernul a spus că ar trebui să lucrăm de la distanţă astăzi şi să amânăm vizitele medicale. Este deja dificil aici, bine, e doar o zi... Dar suntem bucuroşi că vine papa. E istoric, nu-i aşa? E primul papă dintotdeauna, nu-i aşa?".
Da, e primul. Singura "autoritate" care a venit de la Vatican în capitală a fost Pius al XII-lea, dar când era secretar de stat în septembrie 1934, a făcut o scurtă oprire înainte de a se îndrepta spre Congresul Euharistic din Buenos Aires ca legat papal.
O mângâiere pentru migranţi şi centrele lor de primire
O oprire dorită cu tărie de Papa Leon, de data aceasta în Gran Canaria, alături de Tenerife, pentru a întâlni Biserica locală, care va avea loc în Catedrala "Sfânta Ana", unde muncitorii au transpirat ore întregi pentru a ridica şi a ataşa o placă comemorativă a vizitei pe faţadă. Prioritatea vizitei este de a aduce o mângâiere sub forma unei întâlniri şi un cuvânt de recunoştinţă şi încurajare locuitorilor acestor insule, care, odinioară o destinaţie turistică prin excelenţă, au devenit, în decurs de cinci ani, scena unor tragedii migratorii, cu mii de oameni debarcând de-a lungul infamei "Rute Atlantice".
Mulţi au murit pe drum: de foame, sete, frig, bărci incapabile să susţină greutatea pasagerilor şi, prin urmare, înecându-se. Ceilalţi au ajuns târziu în noapte şi în condiţii inumane. Aceste tragedii, însă, au fost contrabalansate de solidaritatea oamenilor care au sărit chiar în apă - începând cu pescarii locali - pentru a-i salva sau s-au oferit voluntari să le ofere hrană, îmbrăcăminte şi adăpost. În cele din urmă, locuitorii din Las Palmas au făcut ceea ce au făcut în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, odată ce şi-au revenit după jafurile şi distrugerile comise de piraţii olandezi în 1599. Acela a fost să primească numeroşi migranţi din Spania, Portugalia, Italia şi alte ţări europene. O "tradiţie", să o numim, sau poate mai bine, o "vocaţie", care a fost reaprinsă în 2020 când, din cauza pandemiei de coronavirus şi a tuturor consecinţelor sale dezastruoase, un aflux uriaş de migranţi s-a revărsat pe aceste ţărmuri din apele cristaline.
În portul Arguineguín, de la "vergüenza" la "esperanza"
Peste 3 mii de migranţi au sosit în urmă cu şase ani în mai puţin de o săptămână în portul Arguineguín, în sudul insulei. O Lampedusa spaniolă, cea mai uşoară destinaţie pentru a realiza visul de a trece porţile Europei.. "Muelle de la vergüenza", "debarcaderul ruşinii": aşa a fost redenumit Arguineguín din cauza condiţiilor de supraaglomerare şi precaritate cu care se confruntă imigranţii sosiţi la bordul cayucos şi pateras, bărci improvizate, din Senegal, Mali, Mauritania, Gambia şi toată Africa sub-sahariană. Ca să nu mai vorbim de latino-americani, Venezuela şi Cuba în primul rând. "Avem o legătură puternică cu Cuba, mulţi abuelos sunt cubanezi care au emigrat aici", explică Sergio, un tânăr student la drept care îşi câştigă existenţa conducând maşini închiriate.
În acel moment de pandemie globală şi de urgenţă locală, numai Caritas a reuşit să se echipeze în scurt timp pentru a salva naufragiaţii, aducând alimente şi provizii medicale. Atunci munca de primire a devenit o adevărată meserie, cu hoteluri şi structuri abandonate transformate în centre de refugiaţi, acţiunea Cruz Roja, Policia Nacional, Guardia Civíl şi a altor forţe de securitate, familii sau cupluri de bătrâni care au "adoptat" tineri fără niciun scop sau obiectiv, în afară de a trăi în condiţii mai bune decât cei rămaşi în propriile ţări.
Astăzi am trecut de la "vergüenza" la "esperanza", speranţă. Tocmai aceasta, Muelle de la esperanza, este scrisul care se poate citi pe panourile alb-albastre montate în portul Arguineguín, unde în câteva ore papa va întâlni structurile de primire a migranţilor în ceea ce se aşteaptă a fi cel mai emoţionant moment al vizitei în Gran Canaria. Un eveniment cu amprentă interreligioasă cu prezenţa bărbaţilor şi femeilor musulmane sau de alte religii, precum şi a necredincioşilor, atraşi de mesajul universal al acestui "lider moral" care va urma şi după-amiaza târziu pe Stadion pentru Liturghia finală.
Fluxuri în scădere...
În portul acestui oraş, cu magazinele şi restaurantele sale, cu mirosul de peşte care asalta nările, ieri a fost un du-te-vino constant de agenţi de pază care verificau logistica, scaune albe de instalat, muncitori cu cabluri, burghie şi chiar o Sfântă Fecioară în braţe care urma să fie aşezată pe scenă în formă de val sau de arc. Sau cel puţin ceva care aminteşte de oceanul din fundal. Pe pereţi sunt panouri care relatează istorii de durere, dar şi de răscumpărare şi integrare. Printre toate, iese în evidenţă profilul unei femei de origine africană, care îşi spune istoria în câteva rânduri: la 16 ani, violată, aruncată pe stradă, fugară, astăzi o persoană nouă. O istorie ca atâtea întâlnite printre migranţii care sosesc în Arguineguín peste Atlantic. Peste 3.180 au fost înregistraţi în 2026. Poate părea mult, dar nu este nimic în comparaţie cu cele 46.843 înregistrate în 2024 şi cele 17.788 înregistrate în 2025. Numărul a scăzut deoarece, explică José Luis Vidales Colinas, directorul unuia dintre centrele de primire ale Cruz Blanca, o fundaţie religioasă activă în Insulele Canare, "controalele în ţările de origine s-au intensificat, iar afluxul a scăzut. Apoi, anul acesta, am avut furtuni şi ploi abundente care au descurajat plecările".
...dar situaţia de urgenţă continuă
Iezuitul José Antonio Buades, membru al Delegaţiei Diecezane pentru Migraţie din Insulele Canare, este un purtător de cuvânt mai clar şi detaliat pentru raportul anual prezentat la Las Palmas de Serviciul Iezuit pentru Migraţie (SJM) în ajunul vizitei papei. "Două mări, o rută" este titlul raportului dedicat însoţirii şi apărării migranţilor la graniţa de sud a Europei, care oferă şi o critică dură a politicilor europene odată cu intrarea în vigoare a Pactului UE privind Migraţia şi Azilul. Pentru Buades, tendinţa sosirilor depinde de factorii climatici, de crizele politice şi economice din ţările de origine şi de tranzit, precum şi de conflicte şi politici de externalizare a frontierelor. "Instituţiile şi opinia publică răsuflă uşurate pentru că numărul acestora scade. Dar care este preţul ajutorului nostru? Câţi oameni mor? Câţi rămân fără combustibil, în derivă, sunt interceptaţi sau ajung victime ale mafiei?", întreabă părintele Buades. Pentru el şi pentru Serviciul Iezuit pentru Migraţie, "nu putem vorbi despre nicio prioritate naţională alta decât cea a umanităţii şi a demnităţii umane". Acesta este, în esenţă, acelaşi apel reiterat de Papa Leon al XIV-lea.
Salvatore Cernuzio
(După Vatican News, 11 iunie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
* * *
Din arhiva ercis.ro:
Papa în Spania: Sfânta Liturghie (Portul din Santa Cruz de Tenerife, vineri, 12 iunie 2026)
Papa Leon al XIV-lea: Mesaj adresat preoţilor cu ocazia Zilei de Sfinţire a Preoţilor
Binecuvântarea lui Leon al XIV-lea pentru inaugurarea Turnului lui Isus Cristos în "Sagrada Família"
Gran Canaria, "insula care există" şi care îl primeşte pe Papa Leon
Papa în Spania: Sfânta Liturghie (Bazilica "Sagrada Familia", Barcelona, miercuri, 10 iunie 2026)
Paul al VI-lea, abaţia Montserrat şi prietenia cu părintele Gabriel Brasó
Cardinalul Cobo: La Madrid călătorie dincolo de aşteptări, papa autoritate morală pentru toţi
Papa în Spania: Întâlnire cu voluntarii (Pavilionul 3 de la IFEMA, Madrid, marţi, 9 iunie 2026)
Augustinienii îl întâlnesc pe "fratele" Leon: este bucuros să fie în Spania
Papa în Spania: Sfânta Liturghie ("Plaza de Cibeles", Madrid, duminică, 7 iunie 2026)
Papa în Spania: Veghe de rugăciune cu tinerii ("Plaza de Lima", Madrid, sâmbătă, 6 iunie 2026)
Cardinalul Parolin: Papa în Spania pentru a relansa comuniunea şi întâlnirea
Papa în Spania: Întâlnire cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic (Palatul Regal, Madrid, sâmbătă, 6 iunie)
Cuvintele Sfântului Părinte adresate jurnaliştilor în zborul Roma-Madrid (6 iunie 2026)
Evanghelizare şi apropiere de migranţi: o călătorie în inima provocărilor Europei
Călătoria apostolică a Sanctităţii Sale Leon al XIV-lea în Spania (6-12 iunie 2026) - Statistici
"¡Te esperamos!". Madrid, oraşul sărbătorii veşnice îl aşteaptă pe Papa Leon
Au fost publicate logoul şi motoul călătoriei papei în Spania
Africa, Spania şi Principatul Monaco: după Jubileu, papa reia călătoriile
