Întrebarea decisivă

A rămâne umani. Chiar şi în Spania, papa o spune şi o repetă: a rămâne fiinţe umane, aceasta este chemarea, provocarea, misiunea. A spus-o sâmbătă seara tinerilor în timpul Veghii, a reiterat-o duminică atunci când a vorbit lumii culturii, artei, afacerilor şi sportului şi a repetat-o din nou luni, în Parlament. Este o chestiune urgentă, de unde şi repetiţia, dar nu este un slogan, o expresie atrăgătoare.

Mai mult decât o expresie, este o întrebare. Leon al XIV-lea, un pelerin al speranţei, a sosit în Spania aducând cu el o întrebare pe care vrea să o împărtăşească cu toată lumea, pentru că toţi suntem fiinţe umane, iar întrebarea este cea pe care a pus-o în întâlnirea de duminică cu lumea culturii de la "Movistar Arena": "Astăzi vedem cum întrebarea decisivă rămâne aceeaşi: ce înseamnă să fim cu adevărat umani?", În această eră de schimbări drastice şi rapide, de asta are nevoie lumea: cineva care să pună întrebările corecte. Cât despre răspunsuri, la urma urmei, am dezvoltat instrumente tehnologice extraordinar de eficiente în furnizarea lor. Cu o urmă de melancolie, cel mai mare pictor spaniol al secolului al XX-lea a stigmatizat faptul că "computerele sunt inutile, ele oferă doar răspunsuri".

În schimb, punând întrebarea despre sensul de a fi umani, papa, cu o tenacitate blândă, tulbură şi îndeamnă o societate care altfel ar ajunge pur şi simplu să facă, sau mai rău, să producă (şi, prin urmare, să consume), pierzând sensul întregului acest activism. Adresându-se tot lumii culturii, papa atinge în schimb subiectul cu o precizie chirurgicală, subliniind că "societatea noastră, de fapt, posedă o capacitate extraordinară de a produce, a inova şi a comunica; cu toate acestea, se pare că trebuie să învăţăm în continuare să protejăm sufletul a ceea ce generează. Altfel, riscăm să fim experţi în mijloacele de comunicare şi eficienţi în producţie, dar nesiguri de ce, în ce scop, cu cine şi pentru cine producem".

Întrebarea nu este doar filozofică şi abstractă, ci dramatic concretă. Atinge fiecare sferă a vieţii umane, începând cu politica. Şi tocmai corpului politic îi adresează Leon al XIV-lea aceeaşi întrebare, pe care o descrie din nou ca fiind "decisivă": "Ce concepţie despre persoana umană inspiră legile şi ce fel de societate creează aceste legi?".

Confruntat cu această provocare decisivă, papa se angajează în dialog şi încearcă, de asemenea, să indice o cale pentru a construi împreună un răspuns. Şi o face în lumina imensei moşteniri a Scripturii şi a gândirii dezvoltate de-a lungul a două milenii de către Biserică: "Contribuţia noastră la dialog, începând cu o viziune creştină asupra vieţii", a spus el lumii culturii, "izvorăşte din conştientizarea faptului că Creatorul a ţesut fiinţa umană cu fire de iubire; căci a fost creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, care este iubire (cf. 1In 4,8). Aici se află temelia demnităţii umane inalienabile, al cărei respect absolut este baza dialogului". Esenţa vieţii umane este de a duce o viaţă pătrunsă şi ţesută de iubire. Aceasta este ceea ce face ca humanitas să fie cu adevărat magnifică. Provocarea este mare, miza enormă: "Pentru că în toate acestea, ceea ce este în joc este ca, în viitor, magnifica noastră omenire să continue să strălucească".

Dar nu suntem singurii care ne confruntăm cu această provocare; nu trebuie să cădem în confuzie sau disperare, pentru că există o Persoană care ne însoţeşte şi ne călăuzeşte. Adresându-se tinerilor la veghea de sâmbătă, papa a spus-o cu puterea simplităţii: "Fiţi umani precum este Cristos, omul perfect". A rămâne umani aşa cum a făcut-o Isus, om adevărat în fiecare moment al vieţii sale. A rămâne umani până la sfârşit.

Calea, modelul este Isus. Care a râs şi a plâns cu bărbaţii şi femeile, a mâncat cu ei, a vrut să-i întâlnească acolo unde erau, aşa cum erau, şi i-a iubit. Până la sfârşit.

Chiar şi pe cruce, Isus a rămas om. A fost batjocorit şi provocat: coboară-te de pe cruce şi te vom crede! Dar Isus a rămas om, a murit. Nu a luat scurtătura puterii sale divine. Ne-a făcut să înţelegem că puterea sa este una cu iubirea. Atotputernicia sa este numai atotputernicia iubirii, a slujirii, nu a dominaţiei.

Într-o lume care accelerează şi caută continuu căi mai rapide, mai confortabile, mai eficiente, Isus ne aminteşte că a fi umani înseamnă a trăi cu demnitate, demnitatea fiilor lui Dumnezeu, fără a ne abate vreodată de la drumul nostru, răspunzând chemării cu curaj şi încredere, conştienţi că iubirea nu are rezerve, nu croieşte căi uşoare pentru propriul egoism, nu exclude pe nimeni şi niciun moment al vieţii, ci pătrunde în fiecare clipă a existenţei, făcând-o să strălucească, magnific.

Andrea Monda

(După L'Osservatore Romano, 8 iunie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Din arhiva ercis.ro:

Articol etichetat cu:

Papa Leon al XIV-lea Spania a rămâne umani Veghea tinerilor lumea culturii Parlamentul Spaniei Isus Cristos demnitatea umană

Întrebarea decisivă

Articole similare

Devoţiunea populară şi atenţia faţă de cei din urmă

Cu curajul copiilor

Papa în Spania: Sfânta Liturghie (11 iunie 2026)

Papa în Spania: Sfânta Liturghie („Plaza de Cibeles”, Madrid, duminică, 7 iunie 2026)

Papa în Spania: Întâlnire cu voluntarii (Pavilionul 3 de la IFEMA, Madrid, marţi, 9 iunie 2026)

Papa în Spania: Întâlnire cu episcopii, preoţii, diaconii, călugării, călugăriţele, seminariştii şi lucrătorii pastorali (Catedrala „Sfânta Ana”, Las Palmas de Gran Canaria, joi, 11 iunie 2026)

Papa în Spania: Vizită la Penitenciarul „Brians 1” (Penitenciarul „Brians 1”, Barcelona, miercuri, 10 iunie 2026)

Binecuvântarea lui Leon al XIV-lea pentru inaugurarea Turnului lui Isus Cristos în „Sagrada Família”

Papa în Spania: Întâlnirea „A ţese reţele cu lumea culturii, a artei, a economiei şi a sportului”

Papa în Spania: Sfânta Liturghie (Bazilica „Sagrada Familia”, Barcelona, miercuri, 10 iunie 2026)

Site-uri recomandate

Acest site web folosește cookie-uri