|
| © Vatican News |
de Salvatore Cernuzio
Monseniorul Alessandro Damiano descrie aşteptarea sosirii lui Leon al XIV-lea, la 4 iulie 2026, într-un loc simbolic pentru tragedia migraţiei: "Insula comemorează vizita Papei Francisc. Leon al XIV-lea închide un cerc care a început cu vizita sa în Insulele Canare şi vizita sa la Maica Cabrini, sfânta patroană a migranţilor." Pentru prelat, este un mesaj "formidabil" către Italia şi Europa, "nu strigat, ci trăit". Remigraţie? "Este împotriva Evangheliei".
Un "parcurs spiritual" care începe cu "comuniunea cu cei care au murit pe mare şi cu supravieţuitorii", o oprire la cimitir, continuă la Poarta Europei şi la debarcaderul Favarolo pentru o întâlnire cu o delegaţie de migranţi şi se încheie cu "comuniunea cu o Biserică vie", o celebrare euharistică pe stadionul local, unde va fi prezentă întreaga comunitate. Aşa descrie Monseniorul Alessandro Damiano, arhiepiscop mitropolit de Agrigento, vizita Papei Leon al XIV-lea la Lampedusa, sâmbătă, 4 iulie. Va fi o vizită scurtă, dar semnificativă, pe o insulă care aminteşte încă de vizita istorică a Papei Francisc din 2013, de pe care Pontiful va trimite un mesaj "nu strigat, ci trăit" Italiei şi Europei. Această vizită închide cercul început cu călătoria sa din iunie în Insulele Canare, unde Leon s-a adresat traficanţilor, declarând: "Convertiţi-vă!". "Un strigăt care pentru noi, agrigentoenii, ne aminteşte de strigătul lui Ioan Paul al II-lea către mafie".
- Excelenţă, ce va vedea Papa Leon, ce va găsi când va ajunge pe insula Lampedusa?
Ei bine, va găsi o insulă plină de turişti, deocamdată, dar cu siguranţă nu acesta este motivul pentru care este acolo. Va găsi o insulă care îl aşteaptă, o amintire a vizitei Papei Francisc, prima vizită apostolică pe care Francisc a făcut-o la Lampedusa, o amintire foarte vie. Şi asta face să simţi apropierea, apropierea concretă, simplă a Bisericii în această fâşie de pământ, în această comunitate, cu atenţia sa faţă de persoanele aflate în mişcare, faţă de migranţi. Papa va găsi această aşteptare. Vizita, după cum ştiţi, este scurtă şi are un itinerar propriu, atât logistic, cât şi spiritual, având în vedere modul în care a fost structurată. Pentru că Sfântul Părinte, sosind la aeroport, se va deplasa imediat la cimitir, în privat, pentru un moment de reflecţie personală în faţa mormintelor mai multor migranţi. Se va opri la locul de veci al micuţului Yusuf, un copil mic care a fost înmormântat acolo, împreună cu alţii. Şi este acea mângâiere pe care nu o primesc cei care mor pe mare. Deci această comuniune cu cei care au părăsit viaţa pământească pentru a intra în viaţa veşnică. Să nu pierdem din vedere acest aspect.
- Ce s-a schimbat în scenariul de la Lampedusa de la vizita Papei Francisc?
De la vizita Papei Francisc, nu s-a schimbat de fapt prea mult, deoarece debarcările continuă să aibă loc: mai mult sau mai puţin frecvent, în funcţie de condiţiile meteorologice, dar cu atât mai mult în funcţie de plecările care sunt cumva împiedicate, facilitate sau permise pe coastele Africii de Nord. Aici ar trebui să existe o reflecţie mai politică asupra acestor mişcări... Ce s-a schimbat în momentul debarcării? Anterior, mai ales înainte de vizita Papei Francisc, debarcările şi salvările efectuate de pescari erau mai frecvente. Acum, salvarea vieţilor se face în esenţă prin intermediul Gărzii de Coastă şi al Poliţiei Financiare, care operează pe apă. Anterior, exista o mai mare apropiere de comunitatea locală, migranţii fiind iniţial găzduiţi în case, ajutaţi să găsească haine uscate şi li se oferea hrană... Unii au avut chiar ocazia să îşi facă o igienă personală pentru a îndepărta apa de mare sau, din păcate, urmele de combustibil, care sunt îngrozitoare. Toate acestea au dispărut de ani de zile, deoarece odată ce mecanismele diferitelor guverne au fost puse în acţiune - şi acesta este un lucru bun în anumite privinţe - situaţia a fost preluată de forţele prezente pe insulă, care sunt numeroase. Să folosim cuvântul cu precauţie, dar debarcarea este destul de "militarizată", sub controlul forţelor de ordine şi al diverselor lor ramuri.
- Şi ce face Biserica în toată această situaţie?
În acest context, Biserica, comunitatea din Lampedusa şi unii reprezentanţi ai ONG-urilor prezenţi acolo, la faimosul, sau infamul, debarcader Favarolo, încearcă să "umanizeze" debarcaderul, pe cât posibil, rămânând pe debarcader, pentru că şi acest lucru se schimbă treptat şi este din ce în ce mai dificil pentru voluntari să rămână pe debarcader. Sunt gesturi mici care pot părea banale. Ce faci? De exemplu, le dai o sticlă de apă, un pahar de ceai fierbinte... dar priveşte-i în ochi. În opinia mea, cel mai important lucru este să-i priveşti în ochi pe aceşti bărbaţi, pe aceste femei, pe aceşti copii.
- Şi acesta nu este un lucru de la sine înţeles într-un moment în care, la nivel politic, se vorbeşte despre remigraţie. Ce părere aveţi despre asta?
Cred că remigraţia este împotriva Evangheliei, dar Papa a spus-o deja. Este o logică din ce în ce mai restrictivă. Perspectiva se schimbă, pentru că perspectiva cu care guvernele din Italia şi din restul Europei îi privesc pe migranţi este una orientată spre securitate, dar perspectiva care păstrează omenirea, demnitatea umană şi chiar umanitatea din noi cu siguranţă nu poate fi aceasta. Mai degrabă, este perspectiva Evangheliei, unde găsim cuvintele potrivite: Am fost străin şi m-aţi primit, măcar m-aţi găzduit, nu m-aţi lăsat să mor. Nu este puţin lucru.
- Ce mesaj credeţi că transmite această vizită papală, care, printre altele, vine la doar câteva săptămâni după vizita sa în Gran Canaria şi Tenerife, un alt loc al tragediei migraţiei?
Este interesant. Papa a mers în Insulele Canare şi a folosit acea expresie: "Opriţi-vă, convertiţi-vă". În zona Agrigento, acest cuvânt "convertiţi-vă" evocă inevitabil, pentru că este atât de proaspăt în memoria tuturor, strigătul lui Ioan Paul al II-lea din Valea Templelor: "Vă spun vouă, oameni ai mafiei, convertiţi-vă, într-o zi va veni judecata lui Dumnezeu". Apoi trecem de la "opriţi-vă şi convertiţi-vă", în special în ceea ce priveşte migranţii, la o altă paranteză mică, dar semnificativă, vizita Sfântului Părinte la Pavia, unde s-a oprit la Maica Cabrini. Şi cine este Maica Cabrini? Ştim... (este sfânta patroană a migranţilor, n.ed.). Maicii Cabrini i-a spus Leon al XIII-lea că ar trebui să plece într-o misiune nu în Est, ci în Vest. Şi acest pasaj lărgeşte cu adevărat viziunea asupra migraţiei, a popoarelor care se deplasează din Est în Vest. Acum mi se pare aproape că un mic cerc s-a închis la Lampedusa. Migraţia afectează întreaga lume, iar aici totul se uneşte, într-un loc simbolic pentru Mediterana. Cred că este un mesaj formidabil. Nu strigat, ci trăit, împărtăşit şi, de aceea, poate, mai de impact. Pentru că cei care strigă, strigă, dar nu ajung la conştiinţe şi nu ating inimile.
(După Vatican News, 3 iulie 2026)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
