Mesaj al CCEE
A vedea Ierusalimul şi a vorbi europenilor
De Gianni Borsa şi Daniele Rocchi
Pace, dialog, respect reciproc chiar în "diversitate" (naţională, culturală). Familie (şi Sinod), libertate religioasă, libertate de educaţie. Şi apoi migraţii, criză economică şi de locuri de muncă, secularizare (în act în ţările europene, care "tinde să izoleze religia în sfera privată şi la marginile societăţii"). Apoi Orientul Mijlociu şi Ţara Sfântă. Sunt cuvintele care au răsunat de mai multe ori în cursul adunării plenare a CCEE (Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa), care pentru ediţia 2015 a asumat conotaţiile unui adevărat pelerinaj "pe urmele lui Isus", deschisă la Korazim la 11 septembrie 2015 pentru a se încheia apoi la 16 septembrie la Ierusalim.
La sfârşitul lucrărilor a fost difuzat un "Mesaj", ale cărui conţinuturi apar adresat atât Bisericilor din Europa cât şi celor din Ţara Sfântă însăşi, împreună cu comunităţile credincioase şi cu realităţile civile şi politice din Israel şi Palestina. "Cu acest pelerinaj, episcopii europeni - se citeşte în primele rânduri - au dorit să şi încurajeze pelerinii în ţara lui Isus pentru a reînnoi credinţa şi a-i susţine pe creştinii din aceste locuri".
"Venind aici, prelaţii europeni au voit să reînnoiască înrădăcinarea lor în Cristos într-un moment în care Europa cere Bisericii, chiar dacă nu mereu în mod conştient, ca să vestească fără temeri şi cu bucurie noutatea vieţii în Cristos care este Evanghelia". Învăţăturile şi scrierile papei Francisc sunt amintite în document, aşa cum de mai multe şi de mai multe ori episcopii europeni au făcut referinţă la ele în timpul discuţiilor de la adunare.
Este amplu capitolul despre migraţii: "Privind bucuriile, suferinţele şi provocările Bisericii în diferitele ţări, a ieşit în evidenţă marea mişcare a popoarelor: refugiaţi, imigraţi. Disperarea nu are graniţe. Complexitatea acestui exod, cu inevitabilele sale diferenţieri, cere din partea fiecărui stat, ale căror situaţii sunt în mod radical diferite, multă atenţie cu scopul de a răspunde repede la necesităţile de ajutor imediat şi de primire de persoane disperate din cauza războiului, persecuţiei, mizeriei". Sunt diferite nuanţele şi sublinierile cu privire la această temă, probabil pentru a reprezenta o dezbatere care a arătat o pluralitate de poziţii. "Statele, prin intermediul instituţiilor necesare, trebuie să menţină ordinea publică, să garanteze dreptatea pentru toţi să ofere o disponibilitate generoasă pentru cel care are nevoie cu adevărat, şi în perspectiva unei integrări respectuoase şi colaboratoare". Este amintită "angajarea Bisericilor din Europa" pe versantul primirii. Dar, "dată fiind complexitatea situaţiilor şi mărimea tragediilor umanitare, dorim ca şi ONU să ia în considerare hotărâtă" ceea ce se întâmplă în mod tragic, "şi să ajungă la soluţii eficace nu numai cu privire la prima primire, ci şi la ţările de provenienţă a migranţilor, adoptând măsuri adecvate pentru a opri violenţa şi a construi pacea şi dezvoltarea tuturor popoarelor".
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Ucraina sunt citate în mod expres invocând pacea. În special Orientul Mijlociu "îndură conflicte, diviziuni şi războaie", şi "are nevoie de dreptate şi de stabilitate în diferitele regiuni şi popoare". "Garantând egalitatea cetăţenilor, ţările şi societăţile din Orientul Mijlociu, bogate în propriile patrimonii culturale şi religioase, ar putea fi un exemplu de convieţuire pentru comunitatea internaţională". Pe de altă parte, în Ţara Sfântă "comunitatea creştină contribuie în mod cu totul special la construirea păcii, înţelegerii şi culturii iertării, fără de care nu există coeziune socială".
Printre temele luate în consideraţie în mesajul figurează respectarea libertăţii de religie şi de educaţie. Se vorbeşte desigur despre familie, mai ales în raport cu apropiatul Sinod. "Biserica crede cu fermitate în familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie: ea este celula de bază a societăţii şi a comunităţii creştine însăşi". Şi vine lovitura de atac a episcopilor: "Nu se vede pentru ce realităţi diferite de convieţuire trebuie să fie tratate în acelaşi mod". "Preocupare deosebită" trezeşte tentativa de a aplica "teoria gender": "este un proiect al gândirii unice care tinde să colonizeze şi Europa şi despre care a vorbit adesea Papa Francisc. Biserica nu acceptă - afirmă episcopii - teoria gender pentru că ea este expresie a unei antropologii contrare valorizării adevărate şi autentice a persoanei umane".
În sfârşit: "În vederea Anului Milostivirii, păstorii au reînnoit angajarea lor pentru fericirea adevărată şi destinul omului. Pentru aceasta, ca primii apostoli, se adresează omului european şi statelor cu cuvântul Evangheliei, conştienţi că numai în Isus Cristos află răspuns întrebările profunde ale inimii şi se împlineşte pe deplin umanismul european".
(După agenţia SIR, 16 septembrie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
