Mesajul final al Forumului european ortodox-catolic
Pentru o responsabilitate comună
"În Cristos găsim izvorul nostru inspirator care ne reînnoieşte şi ne duce la un mai mare simţ de responsabilitate în Europa şi în lumea de astăzi". Aşa se încheie mesajul final aprobat de participanţii la al patrulea Forum european catolic-ortodox, care de la 2 la 6 iunie s-a ţinut la Minsk, în Bielorusia, despre "Religia şi diversitatea culturală: provocările pentru Bisericile creştine din Europa".
De fapt, în ultimii douăzeci de ani "globalizarea la scară mondială şi secularizarea în legislaţia europeană cu privire la problemele morale au ridicat întrebări care cer răspunsuri comune". În acest sens, se subliniază, "preocuparea noastră creşte şi pentru că vedem că procesul de îndepărtare a Europei de rădăcinile sale creştine pare să fie în fază de accelerare".
Forumul s-a desfăşurat în capitala bielorusă la invitaţia exarhului patriarhal al întregii Bielorusii, mitropolitul Pavel de Minsk şi Sluzk. Lucrările - la care au participat doisprezece reprezentanţi din Biserici ortodoxe şi tot atâţia delegaţi din Biserica catolică - au fost conduse de doi co-preşedinţi, mitropolitul Ghennadios de Sassima din patriarhia ecumenică, şi cardinalul arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, Péter Erdö, preşedinte al Consiliului Conferinţelor Episcopale Europene. "Ca păstori - se citeşte în documentul final - vrem să continuăm să ducem ceea ce este mai bun din învăţătura noastră morală poporului nostru şi în calitate de cetăţeni s-o prezentăm guvernelor noastre şi instituţiilor europene". În acest sens, "suntem convinşi că sunt în măsură comunităţile creştine să acţioneze ca martori a ceea ce este bine pentru toţi, pentru că îşi trag inspiraţia lor din Evanghelia lui Cristos".
Cele nouă puncte ale mesajului dezvoltă câteva chestiuni discutate în cursul întâlnirii: religia şi realitatea culturală astăzi în Europa; rolul valorilor umane şi creştine în societăţile europene multiculturale de astăzi; libertatea religioasă şi reconstruirea morală a Europei. "Mesajul nostru - precizează reprezentanţii Bisericilor - vrea să fie înainte de toate un semn de bucurie şi de speranţă pentru toţi cei care sunt angajaţi în misiunea Bisericii. Împărtăşim condiţiile de viaţă ale tuturor europenilor în această criză economică şi culturală şi ştim că mulţi suferă şi sunt în căutarea unui cuvânt care să dea sens vieţii lor. De fapt, acolo unde credinţa şi morala creştină sunt izolate, un sentiment de gol îi duce pe mulţi la disperare şi la nihilism. Biserica oferă valori coerente încorporând omenirea în Cristos, izvorul tuturor valorilor adevărate. Deci Biserica invită lumea să se lase transformată de rugăciune, de cult şi de mărturia creştină".
Amintind rădăcinile creştine comune ale culturilor de pe continent, valoarea religioasă "întemeiată pe demnitatea transcendentă a fiecărei persoane umane" şi importanţa unui dialog ecumenic care să spună nu prozelitismului şi fundamentalismului, redactorii mesajului susţin că "nu există contrapoziţie între principiile Evangheliei şi valorile umane" şi că "credinţa în Cristos nu aboleşte diversitatea umană, ci îmbogăţeşte şi promovează elementele de adevăr şi de bunătate prezente deja în culturi". Îndeosebi este amintit că "Bisericile noastre creştine din Orient şi din Occident nu se tem de diversitatea culturală. Încă de la întemeierea sa, Biserica a fost pluralistă din punct de vedere cultural. Au existat abordări culturale diferite între discipolii lui Cristos, de exemplu între cei care vorbeau aramaica şi cei care vorbeau greaca. "Există diversităţi de carisme, dar este un singur Duh" (1Cor 12,4). Creştinismul proclamă Evanghelia lui Cristos în varietatea culturilor umane".
În această perspectivă, este afirmat că "legislaţia care promovează indiferenţa religioasă, relativismul sau sincretismul, chiar şi în termeni de toleranţă, tinde să reducă la sfera privată un drept care este fundamental pentru demnitatea persoanei". Dimpotrivă, "a promova libertatea religioasă înseamnă, pentru Bisericile creştine, a ţese un dialog ecumenic fără prozelitism, fără fundamentalisme, fără permisivism moral". În acelaşi mod, se afirmă că "prăpastia modernă dintre creştinism şi mentalitatea dominantă are consecinţe grave pentru viitorul instituţiilor şi al vieţii în Europa". De aici sublinierea că "cheia libertăţii" este a recunoaşte că "nu putem dispune în mod arbitrar de orice lucru ca şi cum ne-am fi creat pe noi înşine".
(După L'Osservatore romano, 7 iunie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
