de Gabriella Ceraso
A cincizecea aniversare a prezenţei Sfântului Scaun ca observator permanent la Consiliul Europei. Aceasta este ocazia discursului rostit la 12 noiembrie 2020 de cardinalul Pietro Parolin în care reparcurge istoria societăţii începută în 1962, "istorie de interes şi efort în protejarea drepturilor umane, a democraţiei şi a statului de drept în întregul continent". Papa, aminteşte secretarul de stat, a reafirmat asta de atâtea ori în timpul vizitelor la instituţiilor europene şi al discursurilor: "Visul fondatorilor era acela de a reconstrui Europa într-un spirit de slujire reciprocă, spirit care şi astăzi, într-o lume mai înclinată să facă cereri decât să slujească, trebuie să fie piatra unghiulară a misiunii Consiliului Europei în numele păcii, libertăţii şi demnităţii umane". Tot atâtea au fost ocaziile recente pe care cardinalul Parolin le citează pentru a sublinia cât de mult îngrijirea persoanei este baza pe care "trebuie continuat să se construiască Europa părinţilor fondatori": îngrijire şi demnitate pe care Sfântul Scaun le consideră ca principala sa prioritate şi o dorinţă pe care Papa Francisc a exprimat-o clar în ultima scrisoare enciclică Fratelli tutti despre fraternitate şi prietenie socială. "Pe această preocupare comună - a afirmat aşadar cardinalul - Sfântul Scaun şi Consiliul Europei au lucrat împreună cu succes şi vor continua să facă asta respectând rolurile diferite şi diferitele convenţii şi acordurile ratificate de Sfântul Scaun, precum şi sprijinul său dat instrumentelor juridice - pe care nu le poate semna în virtutea naturii sale speciale şi a finalităţilor sale religioase specifice, însă ale căror valori universale nu încetează să le promoveze - sunt dovada acestui interes continuu la colaborare".
Însă împreună cu reflecţia asupra demnităţii umane şi asupra centralităţii persoanei, în timp de pandemie - afirmă cardinalul Parolin - trebuie să ne oprim şi asupra respectării democraţiei şi a statului de drept, aşa cum se afirmă şi în liniile conducătoare ale secretarului general, trimise la toate cele 47 de state membre ale Consiliului Europei la 7 aprilie 2020. În această privinţă, secretarul de stat specifică şi că Sfântului Scaun - care are statut de "observator permanent la Consiliu" - nu-i este suficient "să observe" realitatea, cât mai degrabă îl interesează să lucreze "la construirea de structuri de solidaritate în folosul tuturor", prin influenţa morală pe care o exprimă în evaluările sale, ca "expertă în umanitate" şi în colaborarea activă pe care o desfăşoară la diferite niveluri decizionale.
De aici, cardinalul Parolin se opreşte unul după altul asupra celor pe care le defineşte adevăruri specifice, care se referă nu numai la o persoană, ci la persoana umană, nu numai la puţine persoane, ci la toate persoanele. Adevăruri care nu sunt în folosul câtorva ci al tuturor, al Europei iubite precum şi al lumii. "Este dorinţa mea sinceră - afirmă el - ca Europa să devină casa persoanei umane şi Consiliul Europei, respectând mandatul său, bază a întemeierii sale, să continue să facă să lumineze cu lumină tot mai mare adevărul persoanei umane".
Primul adevăr universal al omului este măreţia sa
Nobleţea fiinţei umane, "stăpân al creaţiei" şi ca atare liber de orice sclavie atât materială cât şi spirituală, este primul adevăr asupra căruia trebuie reflectat şi cu privire la care trebuie puse întrebări. Astăzi, afirmă secretarul de stat, sunt multe formele de sclavie care chinuiesc omul, problematici centrale în activitatea Consiliului Europei. Ele, susţine cardinalul, cer, pentru a nu rămâne probleme fără rezolvare, întrebări şi răspunsuri ponderate, ci mai ales cer să fie pus omul, încă o dată, în "centrul tuturor intereselor noastre pentru a face din slujirea adusă omului scopul cel mai important al muncii noastre".
Al doilea adevăr universal: pământul, casă a omului
După acest prim adevăr universal urmează al doilea. Creatorul omului a făcut şi din Pământ casa omului. L-a făcut să devină casă a tuturor. De aceea, fiecare, împreună cu instituţiile, ar trebui să se îngrijească de el. Răspunzând şi apelului lansat de papa în enciclica Laudato si', Consiliul Europei - afirmă cardinalul Parolin - lucrează în această direcţie şi pandemia de covid-19, este recomandarea sa, "nu trebuie să compromită această angajare".
Al treilea adevăr universal: slujirea adusă persoanei umane
După aceea, ilustrând punctul slujirii aduse persoanei umane şi referindu-se la problema migranţilor, secretarul de stat porneşte de la un premisă antropologică fundamentală, adică reconsiderarea persoanei umane în întregimea sa, "nu numai trup de hrănit, ci şi un suflet, o inimă, o inteligenţă, o minte, o vocaţie la comuniune, la fraternitatea universală, la iubirea care nu are limite". Dacă - reflectează el - aplicăm acest principiu la problema migraţiei, vom reuşi să provocăm conştiinţele, atât la nivel personal cât şi comunitar. Aşadar, persoane migrante nu ca instrumente de folosit şi de plătit ieftin, ci persoane de "primit" cu drepturi şi obligaţii. "Însă, uneori, acest lucru - explică el - implică şi crearea condiţiilor pentru ca o persoană care a trăit situaţii de mare dificultate să poată recupera şi toată demnitatea sa. Şi acest lucru este dificil; şi totuşi acest lucru este în joc: a restitui demnitate acestor persoane". De aici sprijinul şi favoarea exprimată de cardinalul Parolin multelor acţiuni incisive şi atente ale secretarului general pentru o migraţie sigură, ordonată şi regulamentară. O apreciere se îndreaptă spre comisarul pentru drepturile umane din Consiliul Europei, doamna Dunja Mijatović, şi sprijin analog îl exprimă cardinalul Parolin diferitelor programe centrate pe educaţie şi pe instruire care nu este numai - clarifică el - "alfabetizare şi acces la instruire, ci şi, aşa cum este propus de Consiliul Europei, nediscriminarea, cultura păcii, protejarea limbilor şi a culturilor minoritare, promovarea de parcursuri culturale".
Al patrulea adevăr universal: valorizarea persoanei umane
Al patrulea adevăr universal se referă la rivalitatea, competiţia care va salva persoana umană, aceea care se joacă - explică secretarul de stat - asupra stimei reciproce, dând demonstraţie că state, organizaţii internaţionale, religii, asociaţii cu scop umanitar sunt mişcate de un adevăr superior, sau de caritatea şi de iubirea perfectă faţă de umanitate. "Şi dacă fiecare dintre noi, reprezentanţi din diferite ţări - susţine cardinalul - ar deveni ambasador de pace pe lângă propriul guvern, atunci ar fi posibil să se concureze creând cât mai multă pace posibilă, pentru noi înşine şi pentru celelalte ţări vecine. În acest mod - continuă el - toată Europa, unită şi solidară, ar putea arăta acest semn de dreptate restului lumii". Acest lucru este şi în inima papei, însă este o ţintă care, din păcate, încă rămâne departe de a fi atinsă. Totuşi, asigură cardinalul Parolin, Sfântul Scaun, conştient de natura sa religioasă şi de misiunea sa universală, vrea să dea o contribuţie cauzei păcii, având convingerea că "numai o angajare unitară şi mondială, care să pună în centru protejarea persoanei umane, îndeosebi a femeilor, a copiilor şi a tuturor populaţiilor civile lipsite de apărare, precum şi ocrotirea drepturilor lor fundamentale, poate face posibilă căutarea adevăratei păci şi a progresului popoarelor". "Pacea trebuie să fie căutată mereu şi pretutindeni": statutul Consiliului Europei, aminteşte secretarul de stat, afirmă cu claritate că "pacea este obiectivul ultim al acţiunii sale".
Acţiune şi solidaritate
Se învârt în jurul a două cuvinte - acţiune şi solidaritate - al cincilea şi al şaselea adevăr asupra cărora reflectează cardinalul Parolin pentru a conclude intervenţia sa în sânul Consiliului Europei. Este necesar, spune el, să se dea concreteţe cuvintelor cu faptele şi să recunoaştem, aşa cum evidenţiază virusul global, că avem nevoie unii de alţii, împărtăşind aceeaşi situaţie umană: "Flagelul pandemiei de covid-19 a arătat lumii fragilitatea sa constitutivă şi nepregătirea sa de a înfrunta un viitor care se poate revela tumultuos şi distrugător chiar şi în vieţile umane", este gândirea secretarului de stat. "Să nu ne facem iluzii", afirmă cardinalul, acesta este un adevăr incontestabil pe care l-a recunoscut şi Consiliul Europei. Aşadar, afirmă cardinalul Parolin, acest "adevăr" trebuie să fie trăit "cu mare caritate, milostivire, iertare, sprijin şi ajutor reciproc. Numai iubirea, numai spiritul de solidaritate care distinge din totdeauna Europa va salva pe cei care sunt în aceeaşi barcă, în aceeaşi casă, pe acelaşi pământ".
Europa, model de adevărată umanitate
Intervenţia secretarului de stat se încheie cu o urare adresată celor care sunt angajaţi la nivel instituţional pentru ca să continue, spune el, în "construirea unei Europe drepte, unite, deschise şi inclusive", muncă pentru care Sfântul Scaun reînnoieşte sprijinul său deplin aşa cum s-a întâmplat de cincizeci de ani încoace. "Faceţi din Europa casa oricărei persoane umane, faceţi în aşa fel încât fiecare persoană să se simtă acasă într-un climat de fraternitate", este urarea finală a cardinalului Parolin. "Fiecare persoană aşteaptă să vadă un adevărat model de umanitate, pentru a se putea angaja personal".
(După L'Osservatore Romano, 14 noiembrie 2020)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
