A 1400-a aniversare
Sfântul Columban, călugărul care a ştiut să vadă Europa
De Gianni Borsa
"Un far şi pentru timpurile noastre, pentru o viaţă sinceră bazată pe Biblie, pentru un nou elan în urmarea lui Cristos". "Farul", adică lumina, este sfântul Columban, călugăr irlandez, "pelerin pentru Cristos" în Europa medievală, între a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi anul 615, când moare, după o viaţă de misiune, la Bobbio, pe Apeninii piacentini (Italia). Cu aceste cuvinte îl descrie părintele Notker Wolf, abate primat al ordinului benedictin, ajuns la Bobbio la 30 august pentru celebrările celei de-a 1400-a aniversări a lui Columban. Wolf a ţinut omilia în timpul liturghiei în faţa a o mie cinci sute de credincioşi veniţi din diferite ţări din Europa şi din alte continente, a o sută de preoţi, circa douăzeci de episcopi, în afară de cardinalii Angelo Scola (arhiepiscop de Milano şi "delegat special" al Papei Francisc) şi de irlandezul Sean Brady.
Un creştin în mişcare. Wolf a vorbit despre Columban ca despre un om de credinţă angajat într-o "urmare radicală a lui Isus Cristos", angajat să ducă Evanghelie, în afară de ţara sa natală, în actualele Franţa, Germania, Elveţia şi Italia. "Sfântul Columban i-a provocat nu numai pe alţii, ci mai ales pe sine însuşi. Trebuia să reziste la atâtea piedici. Călătoriile prin Europa din acea epocă erau foarte dure. Teritorii greu accesibile, pericolele pe drumuri, a îndurat foame şi privaţiuni, a devenit locuitor într-o ţară străină, departe de iubita sa mănăstire din Bangor în Irlanda". Persecutat în regatul francilor şi în Elveţia, a ajuns la Bobbio, unde a pus bazele pentru actuala abaţie, unde este înmormântat. A scris o regulă de viaţă foarte severă, depăşită apoi de cea a lui Benedict. "Peregrinatio propter Christum a fost idealul său şi această peregrinare înseamnă a lăsa toate şi a arăta un curaj incredibil. Călugării săi au fost cei care cu acest ideal au dus creştinismul" în atâtea regiuni ale continentului.
Tinerii ne interpelează. Abatele primat al benedictinilor a amintit apoi capacitatea lui Columban de "a-i motiva pe atâţia tineri la viaţa monastică", transmiţându-le "iubirea necondiţionată faţă de Isus". "Şi aici ni se pune nouă o întrebare: cine mai transmite astăzi tinerilor fascinaţia urmării lui Cristos?". Pentru Wolf, "avem nevoie de un nou pelerinaj" spre Evanghelie şi spre fraţi. "Europa nu mai este un continent creştin. De aceea Papa Benedict al XVI-lea a îndemnat Biserica la o nouă evanghelizare. Şi Papa Francisc i-a chemat pe păstorii înşişi la o viaţă sinceră conform Evangheliei". Bergoglio "a proclamat un an al vieţii călugăreşti pentru a reînnoi idealurile urmării lui Cristos, pe care insista Columban. Papa vrea o convertire a întregii Biserici pentru a converti lumea. Să facem să strălucească din nou frumuseţea, bucuria de a-l urma pe Isus Cristos", în viaţa de fiecare zi, în familie, în oraşe, în Europa.
Unitate şi diferenţe. Figura sfântului Columban, "sfânt călugăr", "stă în viaţa noastră în toată actualitatea sa puternică. Unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, Robert Schuman, obişnuia să-l citeze pe sfântul Columban ca «sfântul patron al celor care încearcă să construiască Europa unită». Asta ne aminteşte că în el credinţa creştină a fost un factor concret de edificare a vieţii bune şi a civilizaţiei". Cardinalul Angelo Scola, care a intervenit la Bobbio ca trimis al Papei, a dezvoltat o reflecţie despre figura călugărului. "Într-o situaţie în anumite aspecte asemănătoare cu situaţia noastră actuală, de amestec de popoare şi culturi (celţi, latini, slavi...), sfântul Columban - a afirmat el - a fost capabil să construiască unitate, valorizând diferenţele". Columban s-a făcut "pelerin pentru Cristos", "străbătând ţinuturi inculte şi rănite de războaie şi prădări; s-a îngrijit să ducă pace şi reconciliere pretutindeni. A întemeiat abaţii şi a întâlnit puternici fără a se teme să fie şi semn de contradicţie. Europa rătăcită de astăzi poate găsi în această nobilă figură de sfânt motive bune de revenire".
Pentru a trăi în pace. "Sfântul Columban, pe care cu Benedict al XVI-lea putem să-l considerăm realmente unul dintre «părinţii Europei», era convins că în inima" continentului "poate să existe fraternitate între popoare numai dacă există o civilizaţie deschisă la Dumnezeu". Este ceea ce a scris cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, în scrisoarea trimisă în numele Papei monseniorului Gianni Ambrosio, episcop de Piacenza-Bobbio, cu ocazia Meeting-ului internaţional al comunităţilor columbaniene la Bobbio. "Marea sa cultură, energia sa spirituală şi stilul său moral ne arată clar de unde să luăm pentru ca şi în timpul nostru această civilizaţie să se poată revitaliza în continentul european", a adăugat Parolin, amintind că "irlandez prin familie şi formare, Columban a nutrit mereu o idee europeană a angajării sale ecleziale", mai ales în privinţa "misiunii tuturor creştinilor de a colabora pentru ca diferitele neamuri ale continentului să trăiască în pace şi în unitate".
(După agenţia SIR, 2 septembrie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
