Vatra Dornei

Vatra Dornei - "Schimbarea la Faţă a lui Isus" (1911). Biserică zidită în perioada 1895-1905 şi sfinţită în anul 1905; capela "Sfântul Anton" în cimitir din anul 1895.; fm: 118 (46 î. + 72 j.), cr: 212

Prezentare

(Lumina creştinului, mai 1999, p. 11)

În Ţara mândră a Fagilor, în dulcea Bucovină, la confluenţa râului Dorna cu Bistriţa aurie, este situat oraşul Vatra Dornei, o binecuvântată staţiune balneo-climaterică, străjuită de munţii Barnarel, Dealu Negru şi Ouşor.

Existenţa acestei aşezări este atestată încă înainte de secolele XIII-XIV, după cum dovedesc obiectele descoperite cu ocazia unor săpături arheologice, cum ar fi coifuri, cămăşi de zale, pinteni etc., datând din acea vreme. Pe aici a trecut legendarul Dragoş Vodă, întemeietorul Moldovei, căruia i se atribuie şi faptul că ar fi dat numele acestui loc, după frumoasa păstoriţă Dorina, pe care, din greşeală, a ucis-o cu săgeata, vrând să vâneze o căprioară. Tot pe aici au trecut şi diferite popoare migratoare (de exemplu, tătarii) după cum dovedeşte denumirea de Drumul Tătarilor, care duce de la Vatra Dornei la Dorna Cândrenilor, pe malul stâng al râului Dorna, paralel cu şoseaua naţională.

Între secolele XIV şi XVII, oraşul Vatra Dornei aparţinea de districtul Câmpulung, iar în urma unei reforme administrative, în timpuri mai apropiate, a fost încorporat judeţului Suceava.

Iniţial, Parohia Vatra Dornei a figurat ca filială a Parohiei Iacobeni şi abia după ce oraşul a cunoscut o dezvoltare rapidă, datorită descoperirii izvoarelor de ape minerale (1806), mai ales feruginoase, tămăduitoare în diferite boli ale aparatului circulator, situaţia s-a inversat. Astfel, din 1911 Iacobeni a devenit filială a Parohiei Vatra Dornei, alături de: Dornişoara, Broşteni, Crucea, Dorna Cândreni, Coşna, Drăgoiasa. De asemenea, din lipsă de preot şi comuna Cârlibaba, aparţinând de Episcopia de Alba Iulia, este administrată de parohul din Vatra Dornei. Unele din aceste filiale sunt situate la distanţe între 40 şi 60 de km.

Prima bisericuţă din Vatra Dornei a fost actuala capelă din cimitirul catolic. După ce această biserică din lemn a fost demontată în 1895 şi plasată în cimitir s-a început zidirea bisericii din centrul oraşului, în stil roman simplu cu unele adăugiri în stil gotic, care a fost sfinţită şi dată în folosinţă în anul 1905, cu hramul Schimbarea la Faţă. În timpul primului război mondial, biserica a fost grav avariată de bombardamentul de artilerie. Pentru a aminti de acest eveniment, când s-a refăcut biserica au fost încorporate în zidurile bisericii cinci obuze.

O personalitate marcantă, dintre primii preoţi parohi din Vatra Dornei, a fost pr. dr. Iuliu Weber, care a decedat în luna februarie 1929. A urmat pr. Francisc Gaschler şi pr. Adolf Botkowski, repatriat în anul 1940 în Germania. Până la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, credincioşii catolici din Vatra Dornei au fost păstoriţi de preotul Iura din Câmpulung Moldovenesc, care uneori parcurgea pe jos drumul de 40 km, deoarece tunelul de pe pasul Mestecăniş fusese distrus de către armatele combatante, întrerupându-se astfel legătura dintre Vatra Dornei şi celelalte localităţi ale Bucovinei.

Ceilalţi preoţi parohi care au păstorit această comunitate au fost: pr. Eugen Baltheiser, pr. Leopold Hohenecker, pr. Leopold Nestmann, pr. Eduard Kozanowski, pr. Iosif Sabău şi pr. Pavel Gabor.

Mulţi tineri din Parohia Vatra Dornei au urmat chemarea Domnului şi au devenit preoţi, slujind în diferite parohii din ţară: Siegfried Baltheiser, Francisc Keil, Roman Karapozinski, Otto Josse, Francisc Astalosch, Alexandru Gajewski şi alţii. Actuala clădire parohială a fost ridicată spre sfârşitul anilor 1930 de pr. Adolf Botkowski.

În Vatra Dornei a existat, de asemenea, o comunitate greco-catolică, a cărei biserică se află pe str. Negreşti şi care a fost preluată de parohia ortodoxă din localitate şi este folosită în prezent ca lăcaş de cult.

O dată cu exodul masiv al germanilor din anii 1940-1941, comunitatea romano-catolică din Vatra Dornei a scăzut considerabil, ca număr. Actualmente, Parohia romano-catolică din Vatra Dornei face parte din decanatul de Suceava, iar în statistica din anul 1998 figurează cu 246 familii, 562 credincioşi, care sunt păstoriţi din 1996 de pr. Anton Antonov. Anul trecut s-au oficiat patru botezuri, patru căsătorii şi 14 înmormântări.

Pr. Anton Antonov

* * *

Oraşul Vatra Dornei, situat la confluenţa râurilor Dorna şi Bistriţa Aurie, la o altitudine de cca. 800 m, este o renumită staţiune balneo-climaterică unde vin numeroşi turişti pentru odihnă sau tratament.

După ocuparea Bucovinei de trupele austro-ungare în 1774, acest teritoriu va trece în subordonarea Arhiepiscopiei de Lemberg-Liov, mai precis la 11 aprilie 1796. Comunitatea catolică din Vatra Dornei nu forma încă o parohie, ea fiind în grija preoţilor din Câmpulung Moldovenesc, până în 1811, şi apoi a celor din Iacobeni, până în 1911. Cu timpul, însă, numărul catolicilor a crescut considerabil, îngreunând astfel munca preoţilor din Iacobeni care făceau din ce în ce mai greu faţă cerinţelor acestor credincioşi. Se va ajunge astfel la separarea celor două parohii. Iacobeniul va deveni filială a Parohiei Vatra Dornei, alături de alte sate aflate în bazinul Dornelor. Primul paroh menţionat în documente este părintele Joseph Ettmayr, urmat de părintele Julius Weber.

Prima biserică, înălţată în anul 1850, în care se adunau catolicii din Vatra Dornei pentru celebrarea sfintelor taine s-a dovedit a fi neîncăpătoare o dată cu creşterea populaţiei catolice. După ce a fost mutată în cimitir, în 1895, s-au început lucrările de construcţie la noua biserică, mult mai mare, într-un stil roman simplu cu unele adăugiri în stil gotic. Lucrările au fost încheiate în anul 1905.

Deşi biserica a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, totuşi a rămas în picioare, prin grija credincioşilor care s-au străduit să o refacă, dând mărturie şi astăzi despre credinţa şi curajul înaintaşilor.

La începutul secolului al XX-lea, datorită construirii căii ferate ce făcea legătura între Câmpulung Moldovenesc şi Vatra Dornei, numărul credincioşilor din zonă a crescut în medie cu 40-50%. Astfel, la 11 februarie 1907, în urma unui recensământ, numai în Vatra Dornei erau 907 suflete, aparţinând etniilor germane (majoritatea), poloneze şi ucrainene, alături de credincioşii de origine română.

Comunitatea a avut de suferit de pe urma celor două războaie mondiale, dar, mai ales, ca urmare a strămutării germanilor din Vatra Dornei (6 decembrie 1940 şi 1941). În ianuarie 1942, numărul credincioşilor catolici era doar de 250, din care 100 erau de origine poloneză iar restul erau germani, ucraineni şi români. În deceniile care au urmat acestor evenimente, situaţia catolicilor din Vatra Dornei nu a înregistrat creşteri semnificative, menţinându-se în jurul cifrei de 250 de familii cu aproximativ 400 de credincioşi.

Având hramul "Schimbarea la Faţă a lui Isus", parohia Vatra Dornei împreună cu filialele Iacobeni - "Sfântul Ioan Nepomuk", Dorna Cândreni - "Sfântul Mihail" şi Dornişoara, are un total de 177 de familii cu 435 de credincioşi. Din anul 1996 paroh al comunităţii este pr. Anton Egner.

Paul Baciu

* * *

(Lumina creştinului, august 2005, p. 11)

Anul acesta se împlinesc 100 de ani de când se celebrează sfânta Liturghie în biserica din Vatra Dornei. În ea atâţia oameni s-au întâlnit cu Dumnezeu şi şi-au regăsit pacea sufletească. Biserica, cu turnul ei zvelt ce străjuieşte de un secol şi clopotele ei ce împrăştie norii negri, cheamă pe toţi dornenii din toate colţurile ţării şi ale lumii la sărbătoare. Sunt invitaţi toţi cei care vor să se alăture în rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru credinţa şi tăria dăruită înaintaşilor, pentru faptele minunate pe care, cu braţ puternic, le-a săvârşit în mijlocul poporului său. Bucuria va fi pe deplin împlinită prin prezenţa episcopului de Iaşi şi a celorlalţi preoţi care au lucrat în această parohie. Programul ceremoniilor ce se vor desfăşura cu această ocazie este următorul: sâmbătă, 6 august, la ora 19.00: adoraţie de mulţumire organizată de tineri; duminică, 7 august, la ora 9.30: sfânta Liturghie în limba germană; la ora 11.00: Liturghia pontificală de hram, urmată de o agapă frăţească pentru toţi cei prezenţi.

Filiale

• Iacobeni — 12 km (1940)
• Dorna Candrenilor — 8 km
• Alte localităţi