|
| Vatra Dornei |
În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
Vatra Dornei
Catolicii din Vatra Dornei au venit după 1774 (când Bucovina a fost alipită Austriei), odată cu instalarea postului de vamă la Gura Negri şi a trupelor de grăniceri de-a lungul frontierei cu Moldova şi apoi odată cu dezvoltarea staţiunii balneoclimaterice din zonă. În anul 1905 a fost sfinţită biserica catolică (zidită în perioada 1895-1905, pe locul unei capele vechi din 1853, mutate în cimitir), în 1909 cea greco-catolică din str. Negreşti (luată de Biserica Ortodoxă) şi în 1913 biserica protestantă, astăzi transformată în biserică ortodoxă.
Părintele paroh Iosif Răchiteanu a găsit câteva materiale scrise de diferiţi autori cu privire la Primul Război Mondial (printre acestea: Mircea Vlădică, Vatra Dornei, plai mioritic de istorie şi legendă, leagăn de credinţă şi cultură bucovineană, Editura "Napoca STAR", Cluj-Napoca, 2007), le-a adunat şi le-a trimis împreună cu mai multe imagini (unele dintre fotografii sunt dintr-o carte în imagini din zonă adunate de Paul Braşcanu, care, cu generozitate, a pus la dispoziţie şi fotografiile originale).
La 31 iulie 1914, când pe teritoriul întregii Austrii a fost declarată mobilizare generală, bărbaţii între 18 şi 50 de ani au fost chemaţi sub arme şi trimişi la Regimentul 41 infanterie Cernăuţi; în 1915 au fost mobilizaţi bărbaţii până la 60 de ani şi tinerii până sub 17 ani. Din zona Dornelor au plecat pe front în Tirol, Galiţia, Muntenegru peste 1.500 de oameni din care s-au mai întors doar două treimi (990)[1]. Din Dorna şi satele învecinate au participat 584 de bărbaţi din care au căzut în lupte 120 (în luptele cu sârbii: 27, în Galiţia şi Polonia: 38, pe Câmpia Padului şi în Trieste: 45): 95 români, 25 aparţinând minorităţilor naţionale[2]. Ţinând cont că majoritatea dintre minoritarii din acel timp erau catolici, se poate trage concluzia ca în lista celor 25 mulţi sunt catolici.
1. Sublocotenent Carol Iosef Pacht
2. Stegar Iohan Samlovoschi
3. Sergent Solomon Goth
4. Sergent Iosef Zehner
5. Sergent Herman Pistiner-Eugher
6. Caporal Carol Spiegel Blatt
7. Soldat Mieczai Iaczenskhi
8. Soldat Leon Schizuk
9. Soldat Teofil Mihale
10. Soldat Eligius Pojar
11. Soldat Ludwig Sott
12. Soldat Nathan Wiegel
13. Soldat Chian Halpern
14. Soldat Sami Reisberg
15. Soldat Beniamin Reinsein
16. Soldat David Pistiner
17. Soldat Emil Bontus
18. Soldat Moses Chaier
19. Soldat Leon Kruk
20. Soldat Iohan Markievici
21. Soldat Iohan Vladcovschi
22. Soldat Franz Samorzchi
23. Soldat Abraham Berr
24. Soldat Abraham Fischer
25. Soldat Samson Fessler
Un monument al eroilor, ridicat în anul 1936 de fostul primar Petru Forfotă, se află în parcul de lângă Primăria oraşului. Pe un postament în trei trepte se înalţă un obelisc format din trei corpuri. În vârf este un vultur cu aripile deschise în zbor. Monumentul a fost refăcut de mai multe ori. După anul 2000 a fost placat cu marmură şi reînnoit. În partea de jos erau notaţi 124 de eroi (conform albumului de fotografii); acum sunt 122. Înainte de Revoluţia din 1989, de trei ori pe an (9 mai, 23 august şi 25 octombrie) printr-un ceremonial civil în faţa monumentului şi în cimitirul "Eroului Necunoscut" se cinstea jertfa eroilor. Sub comunişti, vulturul cu crucea în cioc a fost înlocuit. În zilele noastre, pe plăcile negre de la bază, pe cele patru laturi, pe două coloane, sunt eroii din Primul Război Mondial. Sub înscrisul: "Glorie eroilor neamului. / Eroii români din Vatra Dornei căzuţi / în Primul Război Mondial (1914-1918) sunt notaţi pe trei laturi 89 de români, iar pe a patra latură 33 de "eroi minoritari conlocuitori / din Vatra Dornei".
Sublocotenenţi
1. Carol Iosef Pacht
2. Sami Reisberg
3. Stegur Leib Kliper
Plutonieri majori
4. Iohan Sanborchi
5. Iosef Zehner
6. Herman Pistiner Enger
7. Beniamin Reinsein
8. David Pistiner
9. Emil Bantus
Caporali
10. Carol Spiegler Blatt
11. Moses Chaler
Soldaţi
12. Mieczlav Iazenski
13. Leon Kruk
14. Leon Skieznik
15. Iohan Markiewici
16. Teofil Mihalec
17. Iohan Vladcovschi
18. Eligius Pojar
19. Franz Samorschi
20. Ludovic Scott
21. Abraham Berr
22. Mathon Weigel
23. Abraham Fischer
24. Chaim Halpern
25. Samson Fessler
26. Abraham Gottlieb Helbering
27. Noe Iaslovitzer
28. Osias Weinberg
29. Iacob Kletter
30. Herman Peinstein
31. Mendel Grubbman
32. David Lomhan
33. Herman Protabievici
Comparând cele două liste se poate constata că 24 de nume sunt comune (cu mici diferenţe la nume şi mari la grade), Solomon Goth apare doar în prima listă, iar 9 doar în a doua listă: Stegur Leib Kliper, Herman Pistiner Enger, Abraham Gottlieb Helbering, Noe Iaslovitzer, Osias Weinberg, Iacob Kletter, Mendel Grubbman, David Lomhan, Herman Protabievici.
Deasupra, pe al doilea corp, pe o coloană, sunt notaţi eroii din al Doilea Război Mondial sub înscrisul: "Glorie eroilor neamului. / Eroii din Vatra Dornei / căzuţi în timpul celui / de-al Doilea Război Mondial / 1941-1945". Pe al treilea corp de sub vultur este o cruce mare pe toate cele patru laturi. Cascheta de soldat, frunzele de aur, crucea - sunt ornamente care împodobesc monumentul.
În cimitirul catolic din Vatra Dornei există un monument numit de localnici "Mormântul soldatului austriac". Aşa cum se vedea în fotografie, textul de pe cruce este scris fără spaţii între cuvinte. Lipsesc litere sau nu toate cuvintele sunt scrise. Litera "S" e inscripţionată invers. E interesant şi "X"-ul de la numele de familie "MAXSA". Părintele Iosif Răchiteanu a transcris textul îmbunătăţit: "RUHE / 19 14 / 15 / SAUFT SANFT. / IN GOTT / HIER RUHT UNSER / GELIBTER SON / UND BRUDER / MAXSA ILER / GEBOREN / 20/iv 1890 RIDTIROL / GESTORBEN 22/3 1915 / DORNA VATRA / INTAENDINSTE / FÜR SEIN / PATERLAND". Într-o traducere liberă textul spune că aici odihneşte întru Domnul iubitul nostru fiu şi frate Maxsa Iler, născut la 20 aprilie 1890, în Ridturol, decedat la 22 martie 1915 la Vatra Dornei, pentru patrie.
În Iacobeni, filială a Parohiei Vatra Dornei, este, în cimitir, un monument care este numit de popor "La eroi", însă numele eroilor nu se cunosc. "În Iacobeni – subliniază Paul Braşcanu – există două locaţii unde au fost înhumaţi soldaţii din Primul Război Mondial. În fotografiile vechi se mai pot distinge numele unor soldaţi. La fel şi la Cârlibaba. Pe linia Borşa-Prislop-Kirlibaba-Mestecăniş-Bîrnărel-Crucea-Broşteni-Borca-Neagra Şarului s-au dus lupte foarte grele. Aici au căzut câteva mii de soldaţi şi, din păcate, astăzi (poate nici atunci) mulţi dintre ei nu au (avut) o cruce la căpătâi. O parte dintre soldaţi au fost repatriaţi după război, mă refer la cei italieni şi germani".
Teatrul operaţiunilor militare, la sfârşitul anului 1916 au ajuns şi pe Munţii Bucovinei. În trei rânduri oraşul a fost ocupat de trupele ruseşti. În oraş au fost încartiruite trupe, au funcţionat spitale militare şi au fost distrugeri.
Pe plăcile de marmură cu "Primarii satului, târgului şi oraşului Vatra Dornei de la 1650 încoace, aşa cum au fost aflaţi în cronicile timpului", al 17-lea este notat pr. dr. Iulius Veber (1917-1918), fost paroh de Vatra Dornei în perioada 1905-1926, înmormântat în cimitirul catolic din oraş în anul 1929.
Există imagini ale bisericii din Vatra Dornei din anii 1910 şi 1917. În fotografia din 1917, în special la turn, se văd urmele Războiului, la fel ca în fotografia cu deţinuţi lucrând la calea ferată: în spate se observă biserica catolică bombardată. "Clădirea bisericii catolice a devenit ţinta loviturilor de artilerie. Armatele ruseşti care ocupaseră vremelnic poziţii pe aliniamentul Mestecăniş - Obcina Mare, şi-au îndreptat atenţia spre numeroase obiective militare şi civile din oraşul Vatra Dornei. Drept mărturie pentru posteritate, pe peretele de răsărit al clădirii bisericii se păstrează mai multe obuze înfipte în zidăria de cărămidă. Biserica catolică a rămas, de-a lungul timpului, una dintre clădirile monumentale, foarte bine întreţinute, al oraşului Vatra Dornei"[3]. Paul Braşcanu adaugă: "Se spune că trei obuze grele ruseşti nu au explodat atunci când au lovit biserica - căci dacă o făceau, o rădeau de pe faţa pământului. De aceea, în amintirea acestui fapt - după război, la reparaţia bisericii - au fost puse în acele locuri trei tuburi de proiectil (mărturii spre neuitare), în semn de aducere aminte peste ani a celor întâmplate atunci şi, poate, spre a aminti credincioşilor că Dumnezeu îngăduie încercările grele, dar nu doreşte moartea păcătoşilor".
Pr. Cornel Cadar
Note:
[1] Mircea Vlădică, Vatra Dornei, plai mioritic de istorie şi legendă, leagăn de credinţă şi cultură bucovineană, Editura "Napoca STAR", Cluj-Napoca, 2007, p. 437-438.
[2] Mircea Vlădică, Vatra Dornei, plai mioritic de istorie şi legendă, leagăn de credinţă şi cultură bucovineană, Editura "Napoca STAR", Cluj-Napoca, 2007, p. 440.
[3] Petru Ţaranu, Memoria Dornelor. Staţiunea balneoclimaterică, Editura "Biblioteca Bucovinei", 199,vol 3, p. 217.
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (XXVII): Vatra Dornei
* * *
PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor
* * *
Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.
