Imamul Yahya Pallavicini îl amintește pe Papa Francisc ca pe un autentic apostol al lui Isus, un reprezentant al carității și al fraternității umane. Într-un interviu pentru Agenția SIR, publicat la 23 aprilie 2025, Pallavicini subliniază pașii istorici ai Papei în dialogul cu islamul, de la documentul din Abu Dhabi la călătoriile în Orientul Mijlociu și Asia, marcând o victorie spirituală și o moștenire de responsabilitate escatologică.
Cardinalul George Jacob Koovakad a fost numit de Papa Francisc în funcția de prefect al Dicasterului pentru Dialogul Interreligios. Într-un interviu acordat Vatican News, noul prefect a subliniat importanța dialogului interreligios pentru construirea păcii între popoare, evidențiind experiența sa în organizarea călătoriilor apostolice ale Papei.
A trecut la Domnul, luni, 25 noiembrie 2024, la vârsta de 72 de ani, cardinalul Miguel Ángel Ayuso Guixot, prefect al Dicasterului pentru Dialogul Interreligios. Misionar combonian, a fost un promotor activ al dialogului interreligios, alături de Papa Francisc în numeroasele sale călătorii.
Articolul analizează capitolul al IV-lea din exortarea apostolică Evangelii gaudium, subliniind dialogul social ca o contribuție esențială pentru pace. Papa Francisc identifică trei domenii prioritare: dialogul cu statele și societatea, relația cu știința și dialogul cu ceilalți credincioși, inclusiv eforturile ecumenice și interreligioase pentru construirea binelui comun.
Articolul analizează evoluția dialogului dintre Biserica Catolică și islam, de la Conciliul Vatican II până la Documentul despre fraternitatea umană din 2019 semnat de Papa Francisc și marele imam Ahmad Al-Tayyeb. Se subliniază importanța cunoașterii reciproce, a combaterii intoleranței și a promovării păcii prin dialog și solidaritate.
Articolul analizează trei intervenții ale Papei Francisc privind dialogul interreligios cu islamul, având ca repere călătoriile în Azerbaidjan (2016), Egipt (2017) și Irak (2021). Se subliniază necesitatea unei religiozități autentice care să unească adorarea lui Dumnezeu cu iubirea de aproapele și angajarea concretă pentru pace și dreptate socială.
Colocviu cu Gilles Kepel, politolog specialist al lumii arabo-musulmane, despre semnele de speranță în Orientul Mijlociu, rolul creștinismului în integrarea minorităților și dialogul interreligios, conform interviului publicat în L'Osservatore Romano.
La 31 octombrie 2019, la Facultatea Teologică Pontificală Sfântul Bonaventura din Roma, a avut loc o întâlnire de reflecție despre fraternitatea umană și dialogul interreligios. Evenimentul a reunit teologi și reprezentanți ai comunităților religioase pentru a discuta valoarea primirii reciproce în lumina Documentului despre fraternitatea umană.
Ignatius Suharyo Hardjoatmodja, arhiepiscop de Jakarta, a fost numit cardinal de papa Francisc. Noul purpurat indonezian, în vârstă de 69 de ani, va promova dialogul interreligios și pacea într-o țară cu majoritate musulmană, alături de lideri politici și religioși, împotriva extremismului.
Politologul francez Olivier Roy a subliniat, la Meeting-ul de la Rimini, că lumea islamică este tot mai secularizată. El a explicat că secularizarea influențează dialogul interreligios și că islamul european devine tot mai laic, în special în Franța, Regatul Unit și Germania.
În cadrul audienței generale din 3 aprilie 2019, Papa Francisc a reflectat asupra călătoriei apostolice în Maroc, subliniind importanța dialogului interreligios și a fraternității cu frații musulmani. Pontiful a subliniat necesitatea de a sluji speranța prin construirea de punți între civilizații și a adresat o atenție deosebită problemei migranților, invocând respectul pentru demnitatea fiecărei persoane.
Părintele Raniero Cantalamessa prezintă a patra predică de Postul Mare 2019, intitulată „Pe Domnul Dumnezeul tău îl vei adora”. Articolul explorează sensul adorației creștine, diferențierea dintre cultul de latrie și dulia, și importanța adorației euharistice ca formă de contemplație și evanghelizare.
În zborul de întoarcere din Emiratele Arabe Unite, Papa Francisc a ținut o conferință de presă, subliniind importanța Documentului despre Fraternitate Umană și a dialogului interreligios. Pontiful a evidențiat curajul și deschiderea țării, precum și necesitatea demarării proceselor de pace în zonele de conflict, inclusiv Yemen.
Papa Francisc va vizita Marocul la 30 și 31 martie 2019, într-o călătorie istorică, la 33 de ani de la vizita lui Ioan Paul al II-lea. Pontiful va merge la invitația regelui Mohammed al VI-lea și a episcopilor, pentru a consolida dialogul interreligios cu comunitatea musulmană majoritară.
Cardinalul francez Jean-Louis Tauran, președinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios și trezorier al Sfintei Biserici Romane, s-a stins din viață în Statele Unite, la vârsta de 75 de ani. A fost cunoscut pentru rolul său în dialogul interreligios și pentru faptul că a anunțat alegerea papei Francisc în 2013.
La Bari, liderii Bisericilor din Orientul Mijlociu se vor întâlni pentru a se ruga împreună pentru pace. Evenimentul subliniază suferințele comune ale creștinilor și ale altor comunități din regiune, respingând narativele de persecuție sistematică și reafirmând comuniunea de destin cu musulmanii. Prezența creștinilor este autohtonă, iar martiriul este privit ca o mărturie de credință, nu ca un instrument de propagandă.
Papa Francisc a declarat că ecuația terorism-islam este o minciună și o prostie, într-un interviu acordat ziarului Eco di Bergamo, publicat pe 24 mai 2018. Pontiful a subliniat rolul religiilor în promovarea culturii întâlnirii și a respins ridicarea zidurilor, chemând la o nouă mentalitate de comuniune și solidaritate globală.
Papa Francisc va vizita Bangladeshul între 30 noiembrie și 2 decembrie 2017, după Myanmar. Țara, cu o majoritate musulmană, așteaptă vizita pontifului cu curiozitate și interes, în special pentru atenția acordată refugiaților Rohingya. Misionarii PIME subliniază bucuria catolicilor și provocările sociale ale țării.
La un secol de la moartea sa, Charles de Foucauld rămâne un model de martiriu creștin autentic, fără călăi. Articolul subliniază importanța disponibilității de a da viața pentru Evanghelie și a fraternității universale, în special în relația cu islamul, ca o alternativă la conflictele identitare contemporane.
Articolul analizează vizita papei Francisc în Georgia și Azerbaidjan, evidențiind accentul pus pe ecumenism și dialogul interreligios. Papa a subliniat importanța prieteniei și a colaborării cu ortodocșii, respingând prozelitismul, și a promovat dialogul cu alte religii ca mijloc de construire a păcii și de combatere a intoleranței.
Articolul analizează inițiativa Conferinței Episcopale Franceze de a invita reprezentanți ai comunităților musulmane la Liturghie, ca răspuns la derivele jihadiste. Se subliniază necesitatea rugăciunii comune pentru a combate violența și promovarea unei lecturi spirituale a Coranului, în opoziție cu interpretările literaliste și totalitare ale jihadismului.
Arhiepiscopul Bruno Forte consideră că răspunsul Papei Francisc la violența teroristă nu este toleranță, ci un mesaj puternic de milostivire și iertare. Gestul musulmanilor care au manifestat solidaritate cu creștinii după uciderea părintelui Jacques Hamel este inovativ și important, atestând dorința comunității islamice de a respinge violența în numele lui Dumnezeu.
Articolul analizează discursul Papei Francisc la ZMT din Polonia, subliniind că acesta rămâne fidel Evangheliei, respingând ideologia identitară și ura. Papa achemă că răspunsul la violență este fraternitatea, nu răzbunarea, într-o lume marcată de terorism și indiferență.
Cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, solicită autorităților musulmane să se distanțeze clar de terorismul jihadist, recunoscând că teroarea poartă în prezent o etichetă islamică. Într-un interviu pentru Der Standard, cardinalul subliniază că, deși creștinismul a avut și el o istorie a violenței, acesta a parcurs un proces de învățare și de distanțare de antisemitism și războaiele de religie. El atrage atenția că majoritatea victimelor terorismului sunt musulmani și consideră că iubirea și iertarea sunt cele mai importante mijloace în fața amenințării teroriste, alături de măsurile de securitate.
Părintele Giulio Albanese, misionar și jurnalist, avertizează că islamul este instrumentalizat pentru scopuri subversive. Într-un interviu acordat Vatican Insider, expertul în Orientul Mijlociu subliniază că violența fundamentalistă nu are legătură cu tradiția coranică, ci este un război în interiorul lumii islamice, alimentat de interese geopolitice și de lipsa de dialog.
Articolul prezintă dialogul islamo-creștin din Turcia, subliniind raporturile încurajatoare dintre catolici și musulmani. Părintele Claudio Monge, dominican la Istanbul, descrie interacțiuni pozitive și inițiative de cunoaștere reciprocă, în ciuda contextului politic tensionat. Speranțele unei profesoare musulmane reflectă dorința de pace și colaborare.
Marele imam de Al-Azhar, Ahmad Al-Tayyib, a lansat un apel la pace și unitate împotriva terorismului după întâlnirea cu Papa Francisc din 23 mai 2016. Într-un interviu pentru mass-media vaticane, șeicul a subliniat că islamul nu are nicio legătură cu terorismul și a cerut o angajare comună a marilor religii pentru a oferi omenirii o nouă orientare spre milostivire.
Papa Francisc acordă un interviu cotidianului francez La Croix, publicat pe 9 mai 2016, în care abordează teme cruciale pentru Europa: identitatea creștină, migrația, secularismul și relația cu islamul. Pontiful subliniază necesitatea integrării migranților și respinge o laicitate excesivă, invocând respectul pentru libertatea religioasă și rădăcinile spirituale ale continentului.
O cercetare a Pew Research Center publicată în martie 2016 relevă că femeile sunt mai practicante decât bărbații, în special în creștinism. Studiul, realizat în 192 de țări, indică o diferență de 3,5% în apartenența religioasă, femeile având un nivel mai ridicat de implicare în rugăciune și liturghie.
Articolul analizează rolul Sfântului Scaun ca bastion împotriva ciocnirii de civilizații, subliniind eforturile papei Francisc și ale predecesorilor săi de a promova dialogul interreligios și de a combate fundamentalismul violent. Se evidențiază necesitatea evitării generalizărilor odioase față de islam și importanța păstrării păcii în Europa.
Cardinalul Jean-Louis Tauran subliniază necesitatea dialogului interreligios cu islamul în fața radicalizării și a terorismului. Într-o Europă zguduită de atentate, episcopii și delegații se întrunesc în Elveția pentru a discuta despre provocările dialogului. Tauran afirmă că nu există alternativă între război și dialog, insistând pe importanța cunoașterii credinței și a transmiterii valorilor culturale pentru a contracara extremismul.
Articolul analizează uciderea jurnaliștilor de la Charlie Hebdo, condamnând violența în numele religiei. Subliniază necesitatea toleranței și respectului față de convingerile celuilalt, reamintind poziția Papei Benedict al XVI-lea împotriva instrumentalizării credinței pentru a justifica agresiunea.
Articolul analizează cruzimile Armatei Islamice și tăcerea lumii musulmane, criticând lipsa educației critice și paralizia gândirii islamice. Autorul subliniază necesitatea regândirii islamului pentru omul modern, prin separarea eticii de politică și a spiritului de litera legii.
Articolul analizează provocările dialogului interreligios între musulmani și creștini, subliniind necesitatea sincerității și a cunoașterii reciproce. Autorul identifică trei tipuri de atitudini în lumea arabă față de Occident, concluzionând că musulmanii moderați sunt singurii interlocutori posibili pentru un dialog autentic.
Ilyas Khan, filantrop britanic și președintele Leonard Cheshire Disability, a relatat public curajoasa sa convertire de la islam la catolicism. Născut din părinți musulmani, el a fost influențat de o bunică catolică în primii ani, iar decizia finală a fost consolidată de experiențele spirituale din Asia și o viziune la Bazilica Sfântul Petru.
Cardinalul Jean-Louis Tauran reafirmă necesitatea continuării dialogului interreligios cu musulmanii, în contextul tensiunilor din Egipt. El subliniază că dialogul se realizează între credincioși, nu între religii, și confirmă că întâlnirile planificate, inclusiv cea din Cairo, rămân valabile.
Cardinalul Jean-Louis Tauran abordează tema dialogului interreligios ca pe un risc necesar, dar și un har. Într-o societate pluri-culturală, dialogul presupune asumarea identității proprii și deschiderea față de celălalt, fără sincretism. Este o căutare a înțelegerii prin rațiune și credință, favorizând binele comun și armonia socială.
Jurnalistul Arrigo Petacco a prezentat la Bologna, pe 20 noiembrie 2007, cartea sa despre cruciade, susținând că acestea au fost acte de legitimă apărare a creștinătății în fața expansiunii islamice. El a argumentat că Biserica a fost nevoită să reacționeze militar după secole de agresiuni musulmane, inclusiv jafuri și încercări de cucerire a teritoriilor europene.
