În cateheza din 4 februarie 2026, Papa Leon al XIV-lea a reflectat asupra documentului conciliar "Dei Verbum", subliniind că Biblia este "cuvânt al lui Dumnezeu în cuvinte omenești". Articolul analizează dimensiunea divină și umană a Scripturii, importanța interpretării în lumina tradiției și a realismului Întrupării, și riscul fundamentalismului.
Vineri, 24 ianuarie 2025, a avut loc online întâlnirea biblică organizată de Oficiul pentru Pastorație Biblică, cu tema „Există moduri corecte și moduri greșite de a citi Biblia?”. Evenimentul a fost moderat de sr. Iuliana Neculai, iar lectori au fost pr. Alois Bulai și pr. Iosif Antili.
Editura Sapientia a publicat volumul "Dumnezeu şi ştiinţa" de Claude Allègre, tradus de Augusta-Maria Flonta. Cartea analizează relația complexă dintre credință și rațiune, explorând tensiunile istorice și contemporane dintre religie și știință într-o societate modernă.
Cardinalul Lorenzo Baldisseri a subliniat importanța ascultării tinerilor în pregătirea următorului sinod al episcopilor, desfășurat la Barcelona în martie 2017. Sinodul din 2018 va pune accent pe vocație și dialog, invitând Biserica să iasă din autoreferențialitate și să asculte vocea tinerilor pentru a găsi răspunsuri la provocările contemporane.
Participanții la al V-lea Forum European Ortodox-Catolic, desfășurat la Paris, au subliniat în mesajul final că Europa are nevoie mai mult ca oricând de suflul credinței în Cristos. Întâlnirea a abordat tema amenințării terorismului fundamentalist, demnitatea persoanei și libertatea religioasă, reafirmând rădăcinile creștine ale continentului și importanța dialogului pentru binele comun.
Pierbattista Pizzaballa, administrator apostolic al patriarhiei latine de Ierusalim, avertizează că un război între musulmani în Siria și Irak a determinat creștinii să fugă, fără speranța revenirii. Fundamentaliștii tinerilor provoacă frică în Iordania, iar dialogul israeliano-palestinian este blocat.
Într-un interviu acordat săptămânalului belgian Tertio, Papa Francisc abordează teme precum secularizarea, relațiile interreligioase și rolul mass-media. Pontiful subliniază importanța deschiderii față de transcendență și a unei Biserici sinodale, care ascultă și însoțește credincioșii, în timp ce avertizează împotriva laicismului și a dezinformării.
Papa Francisc a dialogat la 26 septembrie 2016 cu membrii Consiliului Ebraic Mondial la "Sfânta Marta", abordând teme precum prietenia interreligioasă, integrarea migranților și pacea în Orientul Mijlociu. Pontiful a subliniat necesitatea apropierii și a combaterii fundamentalismului, amintind și de experiența sa personală cu imigrația în Argentina.
Papa Francisc a încheiat la Assisi, alături de lideri religioși din întreaga lume, întâlnirea organizată de Comunitatea Sfântul Egidiu pentru pace. Evenimentul a avut ca scop eliberarea de fundamentalism și ură, subliniind importanța dialogului și a rugăciunii pentru construirea unei păci durabile.
Într-un interviu acordat pentru Vatican Insider, teologul musulman Adnane Mokrani analizează atentatul de la Nisa, calificând logica atentatorilor drept satanică și lipsită de orice fundament politic. Mokrani subliniază că ISIS pierde teren în Siria și Irak, iar terorismul exploatează golurile politice. El susține că o negociere serioasă și un guvern național stabil în Siria sunt esențiale pentru a dezrădăcina terorismul. De asemenea, discută despre rolul dialogului interreligios în răspunsul la durere și despre necesitatea de a nu cădea în capcana logicii negative.
Mons. Pierbattista Pizzaballa, noul administrator apostolic al Patriarhiei de Ierusalim a latinilor, subliniază în interviul acordat agenției AsiaNews că doar milostivirea poate salva Orientul Mijlociu de fundamentalism. El avertizează că incapacitatea de a se ierta creează un cerc vicios, iar iertarea trebuie să fie rodul unui parcurs de conștientizare a răului, nu un simplu gest de sentimentalism.
Papa Francisc a rostit un discurs la sfârșitul Căii Sfintei Cruci la Colosseum, pe 25 martie 2016. În cuvântarea sa, Papa a invocat Crucea lui Hristos ca simbol al iubirii divine și al jertfei supreme, evidențiind prezența ei în suferințele lumii contemporane, de la războaie și terorism, până la abandonul bătrânilor și distrugerea mediului înconjurător. El a cerut mântuirea de rău și a subliniat victoria iubirii și a Învierii asupra întunericului.
Papa Francisc a mărturisit într-un interviu radio din 13 septembrie 2015 că s-a simțit folosit de persoane care s-au prezentat ca prietene, dar au căutat avantajul personal. Pontiful a subliniat sacralitatea prieteniei autentice și a criticat cultura dușmăniei, promovând în schimb o 'cultură a întâlnirii' bazată pe respect și dialog interreligios.
Articolul analizează cruzimile Armatei Islamice și tăcerea lumii musulmane, criticând lipsa educației critice și paralizia gândirii islamice. Autorul subliniază necesitatea regândirii islamului pentru omul modern, prin separarea eticii de politică și a spiritului de litera legii.
Papa Francisc acordă un interviu ziarului La Vanguardia, în care discută despre persecuția creștinilor, idolatria banului și războaiele regionale. Pontiful subliniază că violența în numele lui Dumnezeu este o contradicție și că sistemul economic actual, pus în centrul banului, duce la rebutarea tinerilor și a bătrânilor. De asemenea, abordează tema diviziunilor din Catalonia și relația cu ortodocșii.
Cardinalul Jean-Louis Tauran subliniază că vizita Papei Benedict al XVI-lea în Liban a oferit un drum clar spre pace, evidențiind dialogul cotidian între creștini și musulmani. Acesta a condamnat fundamentalismul ca dușman comun și a lăudat entuziasmul tinerilor pentru conviețuirea pașnică.
Cardinalul Jean-Louis Tauran abordează tema dialogului interreligios ca pe un risc necesar, dar și un har. Într-o societate pluri-culturală, dialogul presupune asumarea identității proprii și deschiderea față de celălalt, fără sincretism. Este o căutare a înțelegerii prin rațiune și credință, favorizând binele comun și armonia socială.
La 29 aprilie 2008, la Vatican au fost prezentate primele rezultate ale unei investigații sociologice privind citirea Bibliei în nouă țări. Studiul relevă o atitudine pozitivă față de Scripturi, dar și dificultăți în înțelegerea textului, subliniind că fundamentalismul nu corespunde unei culturi biblice profunde.
