Anul pastoral
2024‑2025

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

© Vatican Media
Exilat în 1961, răpit în 1982, la 90 de ani a devenit dominican

A murit cardinalul angolez Alexandre do Nascimento

Cardinalul Alexandre do Nascimento, arhiepiscop mitropolit emerit de Luanda, în Angola, a murit sâmbătă, 28 septembrie 2024, într-o clinică privată din capitală, unde era internat de câteva zile. Primul angolez care primește purpura, avea 99 de ani: din 8 august 2022 - ca urmare a decesului cardinalului Jozef Tomko - a fost cel mai bătrân membru al Colegiului Cardinalilor. Născut la 1 martie 1925 la Malanje, în partea de nord a Africii de Vest portugheză, astăzi Republica Angola, a fost hirotonit preot la 20 decembrie 1952. Numit de Paul al VI-lea episcop de Malanje la 10 august 1975, a primit hirotonirea episcopală la 31 august. La 3 februarie 1977 a fost promovat de Papa Montini ca prim arhiepiscop mitropolit de Lubango. A fost creat și publicat cardinal de Ioan Paul al II-lea, cu titlul "San Marco in Agro Laurentino", în consistoriul din 2 februarie 1983. În același an a devenit președinte al Caritas Internationalis, funcție menținută până în 1991. La 16 februarie 1986 Papa Wojtyła l-a transferat la sediul mitropolitan de Luanda. Între 1990 și 1997 a fost președinte al Conferinței Episcopale din Angola și São Tomé. La 23 ianuarie 2001 a renunțat la conducerea pastorală a Arhidiecezei de Luanda. La 5 iunie 2015, la vârsta de 90 de ani, a fost primit în Ordinul Fraților Predicatori. Înmormântarea va fi celebrată marți, 8 octombrie 2024, în Parohia "Sagrada Familia" din Luanda.

Cu însăși viața sa cardinalul Alexandre do Nascimento relatează istoria poporului său în Angola, cu care a împărtășit speranțe precum și timpuri deosebit de dificile cu războiul civil, inclusiv zece ani de exil. Punct de referință și sprijin moral în problemele centrale nu numai în misiunea Bisericii Catolice, ci și în viața întregii țări, cu angajarea sa în favoarea celor mai slabi, a demnității persoanei, a reconcilierii și a păcii.

O slujire care a avut și o cotitură violentă: la 15 octombrie 1982, în timpul unei vizite pastorale în misiunea din Mongua, a fost sechestrat de un grup de militari, împreună cu cinci călugărițe din Congregația Surorilor Preasfântului Mântuitor și câțiva cateheți. Ioan Paul al II-lea a lansat un apel pentru eliberarea lor, în timpul lui Angelus duminical din 31 octombrie. Eliberarea a avut loc după aceea la 16 noiembrie.

La vârsta de doisprezece ani, în 1937, a intrat în seminarul din Bangalas, frecventând după aceea pe cel din orașul natal și, în sfârșit, seminarul mare din Luanda. În 1948, la vârsta de douăzeci și trei de ani, a fost trimis să studieze la Roma: la Universitatea Pontificală Gregoriana a obținut bacalaureatul în filozofie și licența în teologie.

L-a hirotonit preot la 20 decembrie 1952, chiar în Urbe, arhiepiscopul vice-gerent Luigi Traglia, după aceea cardinal. Încardinat în Dieceza de Malanje, s-a întors în Angola în 1953. A fost profesor de teologie dogmatică în seminarul mare din Luanda și director principal al ziarului catolic "O apostolado". După aceea, din 1956 până în 1961, a desfășurat slujirea de predicator în Catedrala "Stăpâna noastră a remediilor" din Luanda. În afară de asta, în acei ani a fost director adjunct al "Radio Católica", asistent al grupurilor familiale și asistent spiritual al muncitorilor din port.

În 1961, împreună cu mulți alți preoți, a fost constrâns la exil în Portugalia. La Lisabona a rămas timp de zece ani, până în 1971, continuând să desfășoare slujirea pastorală în diferite parohii; și în afară de asta ocupând funcția de consilier al Mișcărilor echipelor Stăpânei Noastre. În acea perioadă a studiat și dreptul civil la Universitatea din capitala portugheză.

După întoarcerea în țara sa, din 1971 până în 1975, în fosta dieceză de Lubango (astăzi arhidieceză), a fost profesor de morală și teologie, consilier al Institutului de Științe Sociale "Pius al XII-lea", precum și membru al curiei diecezane. A desfășurat și rolul de secretar general al Caritas angoleză, de președinte ale Tribunalului ecleziastic din Luanda, și a fost membru al consiliului prezbiteral și al comisiei diecezane pentru Anul Sfânt din 1975, precum și asistent special pentru studenți și pentru foștii prizonieri politici.

Anul 1975 a fost pentru el un an crucial: Angola a obținut independența și la 10 august a fost numit de Paul al VI-lea episcop de Malanje. A primit hirotonirea episcopală la 31 august în Catedrala "Stăpâna Noastră a remediilor" din Luanda. Ritul a fot prezidat de arhiepiscopul Giovanni De Andrea, delegat apostolic în Angola. Împreună-consacratori au fost Manuel Nunes Gabriel, arhiepiscop mitropolit de Luanda, și Eduardo André Muaca, predecesor al său la Malanje. Turres fortissima nomen Domini a fost motoul episcopal ales de el.

Tot în 1975 a fost ales vicepreședinte al Conferinței Episcopale din Angola și São Tomé, funcție terminată în 1981.

La 3 februarie 1977, Papa Montini l-a promovat ca primul arhiepiscop mitropolit de Lubango. În același timp monseniorul do Nascimento a fost numit și administrator apostolic ad nutum Sanctae Sedis de Pereire de Eça, dieceză care va asuma numele Ondjiva la 16 mai 1979.

La 27 iunie 1977 a primit pallium. La 5 ianuarie 1983, la sfârșitul audienței generale, Ioan Paul al II-lea a creat crearea sa de cardinal în consistoriul din 2 februarie. Papa Wojtyła i-a încredințat titlul "San Marco in Agro Laurentino", vacant din 23 martie 1977, ziua asasinării cardinalului congolez Emile Biayenda, arhiepiscop mitropolit de Brazzaville.

Tot în 1983 a fost numit președinte al Caritas Internationalis, funcție desfășurată până în 1991 lucrând neobosit pentru cei mai săraci și nevoiași din toată lumea.

Cu ocazia Postului Mare din 1984 a predicat exercițiile spirituale pentru papa și Curia Romană cu o reflecție despre dorința de a vedea fața divină.

La 16 februarie 1986 același pontif polonez l-a transferat pe cardinal la sediul arhiepiscopal mitropolitan de Luanda. La 29 iunie cardinalul do Nascimento a primit din nou pallium. Și iarăși în 1990 a fost ales președinte al Conferinței Episcopale din Angola și São Tomé, funcție desfășurată până în 1997.

În 1992 l-a primit pe Ioan Paul al II-lea în călătoria apostolică în Angola, São Tomé și Príncipe (4-10 iunie), cu ocazia încheierii, la Rusalii, a celebrărilor (începute anul anterior) pentru cei 500 de ani ai evanghelizării.

În cadrul Sinodului Episcopilor, în 1990 a luat parte la a opta adunare generală ordinară despre formarea preoților; în 1994 și în 2009 la cele două adunări speciale pentru Africa.

La 23 ianuarie 2001 a renunțat la conducerea pastorală a Arhidiecezei de Luanda. În 2005, cu împlinirea celor 80 de ani, la puține zile n-a putut să participe la conclavul care l-a ales pe Benedict al XVI-lea.

Între 20-23 martie 2009 l-a primit pe Papa Ratzinger cu ocazia călătoriei apostolice în Angola.

La 19 iulie 2010, la Luanda, a fost decorat de președintele Republicii portugheze, Anibal Cavaco Silva, cu Gran Croce dell'Ordem de Cristo pentru angajarea sa pentru pace și reconciliere.

(După L'Osservatore Romano, 30 septembrie 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu




Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul Misionar Diecezan

Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat