Vatican: O familie într-o casă comună. Apel comun al participanţilor la întâlnirea "Credinţă şi ştiinţă: către Cop26"
O familie într-o casă comună
Astăzi suntem reuniţi aici împreună, în spirit de fraternitate umană, pentru a creşte conştiinţa despre provocările fără precedent care ne ameninţă pe noi şi viaţa în magnifica noastră casă comună, Pământul.
Ca lideri şi studioşi de diferite tradiţii religioase, ne unim în spirit de umilinţă, responsabilitate, respect reciproc şi dialog deschis. Acest dialog nu este limitat la un simplu schimb de idei, ci este centrat pe dorinţa de a merge împreună, recunoscând chemarea noastră de a trăi în armonie cu ceilalţi şi cu natura.
În reuniunea de astăzi culmină multe luni de dialog fratern intens între liderii religioşi şi oamenii de ştiinţă, reuniţi împreună având conştiinţa necesităţii unei solidarităţi tot mai profunde în faţa pandemiei globale şi a preocupării crescânde faţă de casa noastră comună.
Conştiinţa noastră: natura este un dar
Natura este un dar, dar este şi o forţă vitală, fără de care noi n-am putea exista. Credinţele şi spiritualităţile noastre învaţă obligaţia, individuală şi colectivă, de a avea grijă de familia umană şi de ambientul în care trăieşte ea. Nu suntem stăpâni fără limite ai planetei noastre şi ai resurselor sale. Noi suntem păzitorii ambientului natural cu obligaţia înnăscută de a ne îngriji de el pentru generaţiile viitoare şi cu obligaţia morală de a coopera pentru ocrotirea planetei.
Suntem profund de interdependenţi între noi şi cu lumea naturală. Această conexiune este baza solidarităţii interpersonale şi intergeneraţionale şi a depăşirii egoismului. Vătămarea ambientului este, în parte, rezultatul tendinţei prădătoare de a privi lumea naturală ca pe ceva de exploatat, fără a ţine în consideraţie cât de mult depinde supravieţuirea umană de biodiversitatea şi de sănătatea ecosistemelor planetare şi locale. Crizele multiple pe care omenirea le înfruntă demonstrează eşecurile acestei abordări; aceste falimente, în ultimă analiză, derivă dintr-o criză de valori, etice şi spirituale.
Credinţa şi ştiinţa sunt pilaştri esenţiali ai civilizaţiei umane, cu valori împărtăşite şi complementarităţi. Împreună, trebuie să înfruntăm ameninţările care se referă la casa noastră comună. Avertismentele comunităţii ştiinţifice devin tot mai puternice şi clare, precum şi necesitatea de acţiuni concrete de întreprins. Oamenii de ştiinţă afirmă că timpul se epuizează. Temperaturile globale au crescut deja până acolo încât planeta este mai caldă decât nu a mai fost vreodată în ultimii 200.000 de ani. Mergem spre o creştere a temperaturilor cu peste două grade faţă de nivelurile preindustriale. Nu este numai o problemă fizică, ci şi o provocare morală. Criza climatică ne priveşte pe toţi, dar nu ne implică în acelaşi mod, pentru că va avea efecte diferite şi devastatoare asupra persoanelor în ţările industrializate şi asupra celor din ţările neindustrializate. Îndeosebi, îi va lovi pe cei mai săraci, în special femeile şi copiii din ţările mai vulnerabile, care sunt cel mai puţin responsabili de acest fenomen.
Omenirea are puterea de a gândi şi libertatea de a alege. Trebuie să înfruntăm aceste provocări folosind cunoaşterea ştiinţei şi înţelepciunea religiei: a şti mai mult şi a avea mai multă grijă. Ar trebui să căutăm soluţii în noi înşine, în comunităţile noastre, şi cu natura, adoptând o abordare integrală. Trebuie să ne gândim pe termen lung pentru binele întregii omeniri, acum şi în viitor.
Avem nevoie să extirpăm seminţele conflictelor: lăcomie, indiferenţă, ignoranţă, frică, nedreptate, nesiguranţă şi violenţă. Trebuie să ne focalizăm în special asupra celor care sunt la margini. Este necesar să acţionăm împreună pentru a ne inspira şi a ne da putere unul altuia. Avem nevoie să trăim în pace între noi şi cu natura. Acum este timpul de a ne activa în manieră diferită ca răspuns comun. În timp ce pandemia de Covid se înteţeşte, anul 2021 prezintă provocarea vitală de a transforma această criză într-o oportunitate de a regândi lumea pe care o vrem pentru noi înşine şi pentru copiii noştri. A avea grijă trebuie să fie la inima acestei convertiri, la toate nivelurile.
Chemarea noastră: necesitatea unei ambiţii mai mari la Cop26
Avem nevoie de un context de speranţă şi de curaj.
Dar avem nevoie şi să schimbăm povestirea dezvoltării şi să adoptăm un nou tip de economie: o economie care să pună demnitatea umană în centru şi care să fie inclusivă; să fie respectuoasă la nivel ecologic, care să aibă grijă de ambient şi care să nu-l exploateze; care să nu fie bazată pe creşterea nelimitată şi pe dorinţe nemăsurate, ci să fie un sprijin pentru viaţă; care să promoveze virtutea cumpătării şi să condamne răutatea excesului; care să nu fie numai condusă de tehnologie, ci să fie şi morală şi etică. Acum este timpul pentru o acţiune urgentă, radicală şi responsabilă. A schimba situaţia prezentă cere comunităţii internaţionale de a acţiona cu o ambiţie mai mare şi cu echitate, în toate aspectele politicilor şi strategiilor sale.
Schimbarea climatică este o ameninţare gravă. În interesul dreptăţii şi echităţii, noi cerem o acţiune climatică unită dar diferenţiată la toate nivelurile, de la schimbările de comportament individuale la procesele decizionale şi politice de nivel înalt.
Lumea este chemată la reducerea la zero a emisiilor nete de carbon cât mai curând posibil, cu ţările mai bogate care asumă un rol conducător în reducerea emisiilor lor şi în finanţarea reducerilor de emisii din partea naţiunilor mai sărace. Este important ca toate guvernele să adopte un parcurs care să limiteze creşterea temperaturii medii globale la 1,5o C peste nivelurile preindustriale. Pentru a ajunge la aceste obiective ale Acordului de la Paris, Întâlnirea COP26 ar trebui să dea impuls realizarea de acţiuni ambiţioase pe termen scurt din partea tuturor naţiunilor cu responsabilităţi diferenţiate. Există şi o nevoie urgentă de a pune în act acţiuni pentru obiectivele pe termen mediu şi lung.
Cerem cu glas tare naţiunilor care au responsabilitate şi capacitate mai mare: să facă un salt înainte în politica lor climatică la nivel naţional; să respecte angajamentele existente pentru a furniza un sprijin financiar substanţial ţărilor vulnerabile; să se pună de acord cu privire la noile ţinte pentru a le permite să devină rezistenţi la schimbările climatice, precum şi să se adapteze şi să înfrunte schimbarea climatică, precum şi pierderile şi daunele care derivă din acest fenomen, care sunt deja o realitate pentru multe ţări.
Vom însoţi naţiunile în încercarea de a proteja şi de a investi resurse în favoarea grupurilor marginalizate şi a populaţiilor vulnerabile în cadrul graniţelor lor, care prea mult timp au purtat o povară disproporţionată şi au fost lovite mai mult de sărăcie, de poluare şi de pandemie. Drepturile popoarelor indigene şi ale comunităţilor locale trebuie să primească o atenţie specială, care să-i protejeze de interese economice prădătoare. Ele au fost timp de milenii păzitori ai pământului. Ar trebui să le ascultăm şi să ne lăsăm conduşi de înţelepciunea lor.
Facem apel la guverne pentru ca să ridice ambiţiile lor şi cooperarea lor internaţională: pentru a favoriza tranziţia spre energia curată; pentru a adopta practici de uz sustenabil al pământului care să includă prevenirea despăduririi, recuperarea pădurilor şi conservarea biodiversităţii; pentru a transforma sistemele alimentare pentru ca să devină ambiental sustenabile şi respectuoase faţă de culturile locale; pentru a elimina foamea; precum şi pentru a promova stiluri de viaţă, moduri de consum şi de producţie sustenabile.
În afară de asta, cerem guvernelor să ia în considerare pe deplin efectele pe care tranziţia spre o economie bazată pe energia curată le va comporta pentru forţa de muncă. Trebuie să fie dată prioritate creării de locuri de muncă demne, în special în acele sectoare care depind de combustibili fosili. Cerem ca să fie garantată o tranziţie justă efectivă şi inclusivă pentru o dezvoltarea care să fie la emisie joasă de gaz cu efect de seră şi rezistent la climă. În acelaşi timp, îi invităm să ia în considerare atât consecinţele sociale şi economice pe termen scurt cât şi pe cele pe termen lung, şi să adopte o abordare cântărită care să unească îngrijirea faţă de generaţiile viitoare cu garanţia că nimeni, în epoca noastră, nu va fi privat de pâinea sa zilnică.
Cerem instituţiilor financiare, băncilor şi investitorilor să adopte un sistem de finanţare responsabilă pentru investiţii care să aibă un impact pozitiv asupra persoanelor şi asupra planetei.
Cerem organizaţiilor din societatea civilă şi fiecăruia să înfrunte aceste provocări cu curaj şi într-un spirit de colaborare.
Paralel, cerem liderilor care participă la Cop26 să asigure ca să nu fie alte pierderi de biodiversitate şi ca toate ecosistemele terestre şi marine să fie restabilite, protejate şi gestionate în mod sustenabil.
Cu scopul de a ajunge la aceste obiective, se pune în faţa noastră o importantă provocare educativă. Guvernele nu pot să gestioneze o schimbare aşa de ambiţioasă singuri. Este necesar ca întreaga societate - familia, instituţiile religioase, şcolile şi universităţile, firmele noastre şi sistemele noastre financiare - să se angajeze într-un proces transparent şi colaborator, asigurând ca toate vocile să fie luate în considerare şi ca toate persoanele să fie reprezentate în procesul decizional, implicându-i pe cei care sunt mai lovite, mai ales femeile, şi acele comunităţi ale căror voci sunt adesea ignorate sau subevaluate.
Aici, noi, instituţii şi lideri religioşi, putem să dăm o contribuţie importantă. Omenirea trebuie să regândească propriile perspective şi propriile valori, respingând consumismul şi cultura răspândită a rebutului, şi să îmbrăţişeze o cultură a îngrijirii şi a cooperării.
Sensibilizarea opiniei publice va fi indispensabilă pentru schimbarea de direcţie care trebuie întreprinsă.
Angajarea noastră şi creativitatea noastră
Credincioşii tradiţiilor religioase au un rol crucial de desfăşurat în înfruntarea crizei casei noastre comune. Ne angajăm să acţionăm mult mai serios. Tinerii ne cer nouă celor mai în vârstă să ascultăm de indicaţiile ştiinţei şi să facem mai mult.
În primul rând, ne angajăm să facem să avanseze transformarea educativă şi culturală care este crucială pentru a susţine toate celelalte acţiuni. Subliniem importanţa de:
- A intensifica eforturile noastre pentru a schimba inimile în rândul componenţilor tradiţiilor noastre religioase în modul de a se relaţiona cu pământul şi cu celelalte persoane ("convertire ecologică"). Vom aminti comunităţilor noastre că a avea grijă de pământ şi de ceilalţi este un principiu cheme al tuturor tradiţiilor noastre. Recunoscând semnele armoniei divine prezente în lumea naturală, ne vom strădui să integrăm această sensibilitate ecologică în mod mai conştient în practicile noastre.
- A încuraja instituţiile noastre educative şi culturale să dea prioritate în programele lor cunoştinţelor ştiinţifice relevante, pentru a întări o educaţie ecologică integrală şi pentru a-i ajuta pe studenţi şi familiile lor să se relaţioneze cu natura şi cu ceilalţi cu ochi noi. În afară de transmiterea de noţiuni şi de cunoaştere tehnică, noi vrem să inspirăm acele virtuţi solide necesare pentru a susţine transformarea ecologică.
- A participa activ şi în manieră corespunzătoare dezbaterii publice şi politice despre problemele ambientale, împărtăşind perspectivele noastre religioase, morale şi spirituale dând glas celor mai slabi, tinerilor şi celor care sunt prea des ignoraţi, cum sunt popoarele indigene. Subliniem importanţa de a aşeza dezbaterile despre teme ambientale într-o cadru de referinţă reînnoit aşa încât - în loc să se concentreze numai pe probleme tehnice - să includă dimensiunea morală.
- A implica instituţiile şi congregaţiile noastre, împreună cu vecinătatea lor, în construirea de comunităţi sustenabile, rezistente şi drepte, creând şi dezvoltând resurse pentru o cooperare locală în materie, de exemplu, de agricultură regenerativă la scară mică şi de cooperative pentru energiile renovabile.
În al doilea rând, subliniem importanţa de a întreprinde o acţiune ambientală amplă în cadrul instituţiilor şi comunităţilor noastre, cu informaţiile ştiinţei şi bazele înţelepciunii religioase. În timp ce invităm guvernele şi organizaţiile internaţionale să fie ambiţioase, recunoaştem şi rolul principal pe care noi îl desfăşurăm. Subliniem importanţa de:
- A susţine acţiuni menite să reducă emisiile de carbon, a ajunge la neutralitatea carbonică, a promova reducerea riscului de catastrofe, a îmbunătăţi eliminarea gunoaielor, a economisi apă şi energie, a dezvolta energie renovabilă, a garanta spaţii verzi în aer liber, a ocroti zonele de coastă, a preveni despădurirea şi a reface pădurile. Multe din aceste acţiuni cer o colaborare cu comunităţile agricole şi de pescari, în special ferme agricole conduse de familie şi de mici dimensiuni, pe care noi le vom susţine.
- A lucra pentru a realiza proiecte angajante pentru a ajunge la o sustenabilitate deplină a edificiilor noastre, terenuri, vehicule şi alte proprietăţi, luând parte la efortul mondial pentru a salva planeta noastră.
- A încuraja comunităţile noastre să adopte în casele lor stiluri de viaţă simple şi sustenabile, aşa încât să reducă amprenta colectivă de carbon.
- A se strădui să se alinieze investiţiile noastre financiare cu standarde responsabile din punct de vedere ecologic şi social, asigurând control şi transparenţă mai mare, deoarece tendinţa de a se îndepărta de investiţiile în combustibilii fosili spre investiţii în energie renovabilă şi agricultură reparatoare devine tot mai răspândită. Vom încuraja sectorul public şi privat să facă acelaşi lucru.
- A evalua toate produsele şi serviciile pe care le cumpărăm cu aceeaşi privire etică, evitând să aplicăm două standarde morale diferite sectorului firmelor şi restului vieţii sociale. De exemplu, vom sensibiliza comunităţile noastre religioase cu privire la necesitatea de a analiza alegerile noastre bancare, asiguratoare şi de investiţie, cu scopul de a le corecta în linie cu valorile pe care le afirmăm aici.
Speranţa noastră: un timp de har, o oportunitate pe care n-o putem irosi
Trăim actualmente un moment de oportunitate şi adevăr. Ne rugăm pentru ca familia noastră umană să se poată uni pentru a salva casa noastră comună înainte de a fi prea târziu. Generaţiile viitoare nu ne vor ierta niciodată dacă irosim această oportunitate preţioasă. Am moştenit o grădină: nu trebuie să lăsăm copiilor noştri un deşert.
Oamenii de ştiinţă ne-au avertizat că probabil a rămas numai un deceniu pentru a reface planeta.
Cerem comunităţii internaţionale, reunite la Cop26, să întreprindă o acţiune rapidă, responsabilă şi împărtăşită pentru a salvgarda, a reface şi a vindeca umanitatea noastră rănită şi casa încredinţată pazei noastre.
Lansăm un apel tuturor celor care trăiesc pe această planetă pentru ca să ni se alăture în această călătorie comună, ştiind bine că ceea ce putem obţine depinde nu numai de oportunităţi şi de resurse, ci şi de speranţă, de curaj şi de bunăvoinţă.
Într-o epocă marcată de diviziuni şi descurajare, privim cu speranţă şi unitate la viitor. Încercăm să ajutăm persoanele din lume, îndeosebi pe săraci şi generaţiile viitoare, încurajând o viziune profetică, o acţiune creativă, respectuoasă şi curajoasă pentru binele Pământului, casa noastră comună.
(După L'Osservatore Romano, 4 octombrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
