Iubiţi fraţi şi surori,
Astăzi, 29 iunie, este sărbătoarea solemnă a Sfinţilor Petru şi Paul. Este în mod special sărbătoarea Bisericii din Roma, întemeiată pe martiriul acestor doi apostoli. Dar şi o mare sărbătoare pentru Biserica universală, pentru că tot poporului lui Dumnezeu este debitor faţă de ei pentru darul credinţei. Petru a fost primul care a mărturisit că Isus este Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Paul a răspândit această veste în lumea greco-romană. Şi Providenţa a voit ca amândoi să ajungă aici la Roma şi aici să-şi verse sângele pentru credinţă. Pentru aceasta Biserica din Roma a devenit, imediat, în mod spontan, punctul de referinţă pentru toate Bisericile răspândite în lume. Nu datorită puterii Imperiului, ci datorită forţei martiriului, a mărturiei date lui Cristos! În fond, mereu şi numai iubirea lui Cristos dă naştere la credinţă şi poară înainte Biserica.
Să ne gândim la Petru. Când a mărturisit credinţa sa în Isus, n-a făcut asta datorită capacităţilor sale umane, ci pentru că fusese cucerit de harul pe care Isus îl dădea, de iubirea pe care o simţea în cuvintele sale şi o vedea în gesturile sale: Isus era iubirea lui Dumnezeu în persoană!
Şi acelaşi lucru i s-a întâmplat lui Paul, chiar dacă în mod diferit. Paul când era tânăr era duşman al creştinilor şi când Cristos înviat l-a chemat pe drumul Damascului viaţa sa a fost transformată: a înţeles că Isus nu era mort, ci viu, şi îl iubea şi pe el, care era duşmanul său! Iată experienţa milostivirii, a iertării lui Dumnezeu în Isus Cristos: aceasta este vestea bună, evanghelia pe care Petru şi Paul au experimentat-o în ei înşişi şi pentru care şi-au dat viaţa. Milostivire, iertare! Domnul mereu ne iartă, Domnul are milostivire, este milostiv, are o inimă milostivă şi ne aşteaptă mereu.
Iubiţi fraţi, ce bucurie a crede într-un Dumnezeu care este în întregime iubire, în întregime har! Aceasta este credinţa pe care Petru şi Paul au primit-o de la Cristos şi au transmis-o Bisericii. Să-l lăudăm pe Domnul pentru aceşti doi martori glorioşi şi, asemenea lor, să ne lăsăm cuceriţi de Cristos, de milostivirea lui Cristos.
Să ne amintim şi că Simon Petru avea un frate, pe Andrei, care a împărtăşit cu el experienţa credinţei în Isus. Mai mult, Andrei l-a întâlnit pe Isus înaintea lui Simon şi imediat a vorbit despre aceasta fratelui şi l-a dus la Isus. Îmi place să amintesc asta şi pentru că astăzi, conform frumoasei tradiţii, este prezentă la Roma delegaţia Patriarhiei de Constantinopol, care are ca patron tocmai pe apostolul Andrei. Cu toţii împreună îi trimitem salutul nostru cordial patriarhului Bartolomeu I şi ne rugăm pentru el şi pentru Biserica aceea. Vă invit să ne rugăm cu toţii un Bucură-te Marie şi pentru patriarhul Bartolomeu I; cu toţii împreună: Bucură-te Marie...
Să ne rugăm şi pentru arhiepiscopii mitropoliţi din diferite Biserici din lume cărora puţin mai înainte le-am încredinţat Pallium, simbol de comuniune şi de unitate.
Să ne însoţească şi să ne susţină pe toţi iubita noastră Mamă, preasfânta Maria.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
