|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Astăzi, solemnitatea Sfinţilor Apostoli Petru şi Paul, în Evanghelie Isus îi spune lui Simon, supranumit Petru de el: "Ţie îţi voi da cheile împărăţiei cerurilor" (Mt 16,19). Pentru aceasta îl vedem adesea pe Sfântul Petru reprezentat cu două chei mari în mână, ca în statuia care se află aici, în această piaţă. Acele chei reprezintă slujirea de autoritate pe care Isus i-a încredinţat-o în slujba întregii Biserici. Pentru că autoritatea este o slujire, iar o autoritate care nu este slujire este dictatură.
Însă, să fim atenţi ca să înţelegem bine sensul acestui lucru. De fapt, cheile lui Petru sunt cheile unei împărăţii, pe care Isus nu o descrie ca un seif sau o cameră blindată, ci cu alte imagini: o sămânţă mică, un mărgăritar preţios, o comoară ascunsă, o bucată de drojdie (cf. Mt 13,1-33), şi anume ceva preţios şi bogat, e adevărat, dar în acelaşi timp mic şi nesemnificativ. De aceea, pentru a ajunge la ea nu este de folos a acţiona mecanisme şi încuietori de siguranţă, ci a cultiva virtuţi precum răbdarea, atenţia, statornicia, umilinţa, slujirea.
Aşadar, misiunea pe care Isus i-o încredinţează lui Petru nu este aceea de a fereca porţile casei, permiţând accesul numai pentru câţiva oaspeţi selecţionaţi, ci de a-i ajuta pe toţi să afle calea pentru a intra, în fidelitate faţă de Evanghelia lui Isus. Toţi, toţi, toţi pot să intre.
Şi Petru va face asta toată viaţa, cu fidelitate, până la martiriu, după ce a experimentat cel dintâi asupra sa, nu fără trudă şi cu atâtea căderi, bucuria şi libertatea care se nasc din întâlnirea cu Domnul. El cel dintâi, pentru a deschide poarta pentru Isus, a trebuit să se convertească şi să înţeleagă că autoritatea este o slujire. Şi n-a fost uşor pentru el. Să ne gândim: chiar puţin după ce i-a spus lui Isus: "Tu eşti Cristos", Învăţătorul a trebuit să-l certe, pentru că refuza să accepte profeţia pătimirii şi morţii sale pe cruce (cf. Mt 16,21-23).
Petru a primit cheile împărăţiei nu pentru că era perfect - nu, era un păcătos -, ci pentru că era umil, onest şi Tatăl i-a dăruit o credinţă sinceră (cf. Mt 16,17). De aceea, încredinţându-se milostivirii lui Dumnezeu, a ştiut să susţină şi să întărească, aşa cum i s-a cerut, şi pe fraţii săi (cf. Lc 22,32).
Astăzi putem să ne întrebăm: eu cultiv dorinţa de a intra, cu harul lui Dumnezeu, în împărăţia sa şi să fiu, cu ajutorul său, păzitor primitor al ei şi pentru ceilalţi? Şi pentru a face asta, mă las "finisat", îndulcit, modelat de Isus şi de Duhul său, Duhul care locuieşte în noi, în fiecare dintre noi?
Maria, Regina apostolilor, şi sfinţii Petru şi Paul să ne obţină, cu rugăciunea lor, să fim unii pentru alţii călăuză şi sprijin pentru întâlnirea cu Domnul Isus.
______________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori,
Vă salut pe voi toţi, veniţi în sărbătoarea Sfinţilor Petru şi Paul, îndeosebi îi salut pe romani! Astăzi aş vrea ca salutul meu să ajungă la toţi locuitorii din Roma, chiar la toţi, împreună cu rugăciunea mea: pentru familii, în special cele care trăiesc mai greu; pentru bătrâni, cei mai singuri; pentru bolnavi, pentru cei închişi şi cei care din diferite motive sunt în dificultate. Urez fiecăruia să trăiască experienţa lui Petru şi a lui Paul, şi anume că iubirea lui Isus Cristos salvează viaţa şi determină la dăruirea ei, determină la dăruirea ei cu bucurie, cu gratuitate. Viaţa nu se vinde!
Salut canonicii regulari ai Neprihănitei Zămisliri, reuniţi la Roma pentru capitulul lor general; şi îi felicit pentru marele aranjament floral organizat de "Pro Loco" în Piaţa "Pius al XII-lea", realizat de maeştri din diferite părţi ale Italiei. Mulţumesc, multe mulţumiri! Le văd de aici, sunt frumoase!
Mă gândesc cu durere la fraţii şi la surorile care suferă datorită războiului: să ne gândim la toate populaţiile rănite sau ameninţate de lupte, ca Dumnezeu să le elibereze şi să le susţină în lupta pentru pace. Şi aduc mulţumire lui Dumnezeu pentru eliberarea celor doi preoţi greco-catolici. Fie ca toţi prizonierii din acest război să se întoarcă repede acasă! Să ne rugăm împreună: toţi prizonierii să se întoarcă acasă.
Vă urez vouă tuturor sărbătoare frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
