Apelul liderilor religioşi şi politici la Paris pentru summit-ul conştiinţelor
"A ieşi din egoismul în care ne-a făcut să cădem inerţia obişnuinţelor noastre şi a descoperi libertatea care ne conduce la o convertire a inimii": este efortul cerut în această dimineaţă la Paris de patriarhul ecumenic, Bartolomeu, arhiepiscop de Constantinopol, care a intervenit la "Summit-ul conştiinţelor" care se desfăşoară la sediul Consiliului economic, social şi ambiental francez. Primiţi de preşedintele Republicii, François Hollande, sunt prezenţi circa patruzeci de personalităţi din lumea politică şi religioasă. Între ele cardinalul Peter Kodwo Appiah Turkson, preşedinte al Consiliului Pontifical al Dreptăţii şi Păcii, şi rabinul David Rosen, director internaţional al afacerilor interreligioase de la American Jewish Committee.
"Epoca noastră - a spus Bartolomeu în discursul său, după cum prezintă agenţia SIR - înfruntă o provocare unică. Niciodată în trecut, în timpul istoriei lungi a planetei noastre, bărbaţii şi femeile nu s-au aflat la punctul de a face posibilă distrugerea propriului mediu şi a propriei specii". Aşadar, de la patriarhul ecumenic un strigăt de alarmă dar şi un apel la convertirea inimilor, la educarea conştiinţelor şi la acţiunea comună. "Niciodată ecosistemele pământului nu s-au confruntat înainte cu o daună de asemenea însemnătate, aproape ireversibilă. Acesta este motivul pentru care este responsabilitatea noastră să facem faţă acestei provocări unice pentru a îndeplini datoria noastră faţă de generaţiile viitoare. Pentru acest motiv trebuie să ne angajăm", a îndemnat reprezentantul ortodox, care în alocuţiunea sa a dedicat un paragraf întreg rolului desfăşurat de Papa Francisc, citând ultima sa enciclică Laudato si', şi definindu-l "un frate de suflet". Patriarhul, împreună cu Pontiful, invită "Bisericile surori de Roma şi de Constantinopol" să aprofundeze ca spaţiu de acţiune ecumenică "angajarea lor comună în favoarea casei noastre comune cu rugăciunea şi acţiunea".
De altfel, rolul religiilor şi al creştinismului în mod deosebit este tocmai acela de "a transfigura" pericolul, prin credinţă, "într-o chemare la convertirea inimilor", a mai spus Bartolomeu, conform căruia "este nevoie să se înţeleagă convertirea fiinţei interioare ca punctul de plecare pentru o convertire exterioară. Oamenii de ştiinţă subliniază în mod neobosit necesitatea unei schimbări radicale în stilul nostru de viaţă, cu scopul de a reduce activităţile poluante care influenţează schimbările climatice". Este vorba - conclude el - de a pune în act o "inversare a întregii fiinţe" pe care creştinismul o numeşte metanoia şi de "a examina constant exigenţele noastre, cu scopul de a separa ceea ce este lăcomie şi ceea ce este bun".
Şi cardinalul Turkson, îndemnând "să se ia decizii pentru a schimba traiectoria", a spus că este în joc viitorul planetei "casa noastră comună" şi că "obstacolul principal este în inima noastră". În intervenţia sa, în mare parte dedicată enciclicei Laudato si', preşedintele Consiliului Pontifical al Dreptăţii şi Păcii a afirmat că, dacă în trecut se folosea termenul "protecţie", expresia mai folosită de Papa în enciclică este "îngrijire", care înseamnă "a avea la inimă destinul casei noastre comune. Nimic nu este posibil fără o angajare profundă şi personală şi, atunci când omul are la inimă ceva, ocroteşte acel ceva cu pasiune şi angajare. Am făcut greşeli care au mărit dezastrul ambiental" şi aceste greşeli au rădăcină "într-o cultură a consumismului care nu a ţinut cont de consecinţele pe care progresul tehnic şi tehnologic le poate avea".
"Summit-ul conştiinţelor" este o iniţiativă a lui Nicolas Hulot, trimis special al preşedintelui Republicii franceze pentru protejarea planetei, al asociaţiei Alliance of Religions and Conservation, al grupului editorial Bayard, al R20 (reţea de legătură între autorităţi locale şi firme) şi al Consiliului economic, social şi ambiental. Organizatorii au lansat o campanie pe internet, Why do I care? (De ce mă interesează?) invitându-i pe toţi să răspundă la această întrebare după conştiinţă. După amiază personalităţile vor lansa "Apelul conştiinţelor pentru climă" amintind că în decembrie, patruzeci de mii de persoane, reprezentând o sută nouăzeci şi cinci de ţări, se vor reuni la Paris cu ocazia conferinţei ONU despre încălzirea climatică. "De angajarea lor - se afirmă acolo - vor depinde condiţiile de viaţă ale copiilor noştri pe pământ. Credem că este fundamental ca să se exprime împreună conştiinţele bărbaţilor şi femeilor de pe această planetă, oricare ar fi condiţia, religia, filozofia lor". În intervenţia sa, Hollande a explicat că este nevoie de toţi pentru a ajunge la aceste acorduri. De fapt, obiectivul "ambiţios" al Conferinţei de la Paris este să ajungă la un acord care să poată fi "global", să se poată aplica "peste tot" şi să poată "fi respectat".
(După L'Osservatore Romano, 22 iulie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
