Ţara Sfântă. Părintele Patton (custode): Situl Botezului lui Isus "din câmp de bătălie în loc de pace şi de rugăciune"
de Daniele Rocchi
Biserica "Sfântul Ioan Botezătorul" la Qasr Al-Yahud (sit al Botezului), "din câmp de bătălie în loc de pace şi de rugăciune": cu aceste cuvinte custodele Ţara Sfântă, părintele Francesco Patton, anunţă la agenţia SIR întoarcerea oficială a Custodiei din Ţara Sfântă în mica biserică "Sfântul Ioan Botezătorul" la Qasr Al-Yahud, sit la râul Iordan care comemorează botezul primit de Cristos din partea lui Ioan Botezătorul.
De fapt, duminică, 10 ianuarie 2021, după 54 de ani, franciscanii vor celebra din nou Liturghia în acest loc ca încoronare a pelerinajului care, încă din 1641, se face în mod tradiţional în fiecare an în prima duminică după Epifanie, când liturgia propune Botezul lui Isus. Prezenţa franciscană în această zonă dăinuie din 1932 când Custodia a cumpărat terenul unde în anul următor a construit şi o capelă chiar lângă Iordan. În schimb dăinuie din 1935 mica biserică dedicată Sfântului Ioan Botezătorul. Construită pe două niveluri, edificiul este compus dintr-o mică sufragerie cu o activitate şi un serviciu folosite ca punct de sprijin de către fraţii din conventul apropiat "Bunul Păstor" din Ierihon şi, la etajul superior unde se ajunge pe scări externe, dintr-o mică biserică surmontată de o cupolă şi închisă de vitralii.
Istoria locului marchează o bruscă oprire cu Războiul celor Şase Zile (iunie 1967), dus între Israel şi o coaliţie de ţări arabe, între care Iordania, a cărei graniţă este pe celălalt mal al Iordanului. Zona, cucerită de Israel, a devenit un câmp minat de 55 de hectare şi zonă militară "off-limits", interzisă pelerinilor şi turiştilor. În acele zile şi fraţii au fugit părăsind conventul care n-a mai fost recuperat. Numai în anul 2000, pentru pelerinajul jubiliar al lui Ioan Paul al II-lea în Ţara Sfântă (20-26 martie), a fost deschis un mic acces care, îşi amintesc cei de la Custodia din Ţara Sfântă, a fost închis din nou după izbucnirea celei de-a doua intifade (28 septembrie 2000).
Opera de deminare începe în 2011, graţie organizaţiei britanice "Halo Trust" care, în ianuarie 2018, trece şi la retrocedarea de teritorii apartenente la opt biserici creştine: catolică (franciscani), greco-ortodoxă, armeană, coptă, etiopiană, română, siriacă şi rusă. O zonă care, conform dorinţelor preşedintelui statului Israel, Reuven Rivlin, este destinată să devină inima proiectului "Ţinut al mănăstirilor". O idee care, conform lui Rivlin, ar putea să fie "o bună oportunitate pentru a promova dialogul dintre israelieni şi palestinieni".
Prima vizită a custodelui din Ţara Sfântă la terenul şi la conventul franciscan, curăţate de mine, este la 31 octombrie 2018. "În timpul descinderii la faţa locului - revelează el - am găsit registrul Liturghiilor pe care pelerinii obişnuiau să le celebreze în biserica noastră «Sfântul Ioan Botezătorul», aici la Qasr Al-Yahud".
Ultimele celebrări au fost la 7 ianuarie 1967, sunt cele ale unui preot englez şi al unui nigerian. Duminică, 10 ianuarie, după 54 de ani - afirmă părintele Patton -, în sfârşit vom celebra din nou în biserica noastră. Astfel, acest registru va da pagina şi locul va avea o nouă istorie în faţă, aşteptând întoarcerea pelerinilor împiedicaţi astăzi de pandemie". Noua istorie a conventului din Qasr Al-Yahud, adaugă custodele din Ţara Sfântă, va trece şi "printr-o restaurare în ansamblu a întregii zone care prevede Liturghia la adăpostul palmierilor, construirea de servicii pentru pelerini, capele pentru cult şi aranjarea străduţei care duce la malul Iordanului unde se află capela din 1933".
Este şi mai semnificativă, explică părintele Patton, alegerea "de a lăsa vizibile găurile cartuşelor pe zidurile şi pe coloanele bisericii pentru a comemora rănile şi cicatricile războiului. Trebuie să fie un avertisment pentru pelerini şi mai ales pentru generaţiile viitoare: a nu uita pentru a nu cădea în aceleaşi greşeli. Ceea ce ieri era un câmp de bătălie astăzi a devenit un câmp de pace şi de rugăciune".
(După agenţia SIR, 9 ianuarie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
